Stiati ca exista un De Dion Bouton la Galati? Se afla la Muzeul de Istorie, deci se poate vedea live.
Ca sa vedeti poza cu masina vizitatii saitul
www.migl.ro si din meniu alegeti "Colectii" - "Stiinta si tehnica"
Un articol din "Ziarul de Iasi":
"De Dion-Bouton, 1898
Data publicarii: 22/09/2008
La un muzeu galatean se afla una dintre cele mai scumpe masini din tara, un De Dion-Bouton din 1898.
Muzeul de Istorie din Galati detine, in colectiile sale, un automobil "De Dion-Bouton", construit in urma cu 110 ani, care a revolutionat piata auto la acea vreme, marca franceza fiind inclusa in top 10 al celor mai scumpe masini vindute in 2007, transmite corespondentul NewsIn.
Automobilul "De Dion-Bouton", din colectiile Muzeului de Istorie din Galati, a fost construit in 1898 si este echipat cu motor cu ardere interna. El a intrat in proprietatea muzeului in 1956, la mai bine de jumatate de secol de la momentul fabricarii. in ciuda vechimii sale, autovehiculul este in stare de functionare, fiind intretinut de restauratorii si conservatorii muzeului. Muzeul nu a comunicat suma la care este evaluata masina si nici prima de asigurare. Totusi, specialistii din domeniul auto spun ca valoarea ei este extrem de ridicata, marca
"De Dion-Bouton „fiind una exclusivista chiar si pentru colectionarii inraiti de automobile. Motivul: modelele De Dion-Bouton sint rare si, la vremea lor, au revolutionat piata auto de pe continent.
Chiar anul trecut, un automobil din 1884 al producatorului francez s-a situat pe locul zece in topul "Business Week" al celor mai scumpe masini vindute in 2007, devansind nume grele din industrie, precum Lamborghini sau Bugatti, care nici macar nu au intrat in clasament. Modelul respectiv, un triciclu, a fost vindut la pretul de 3.520.000 de dolari, tranzactia fiind operata in California, SUA.
Automobilul de la muzeul galatean, expus la „Casa Cuza", este derivat din triciclul care a aparut in 1894 si care a cunoscut un mare succes comercial, fiind produs si vindut in 21.800 de exemplare.
Caroseria modelului din colectie este neacoperita, realizata din lemn de frasin, si este de tip "vis-a-vis", pasagerii stind fata in fata, doi cite doi.
"Conceptia de realizare este in spiritul epocii, cind autovehiculele erau doar niste trasuri cu motor, acest lucru fiind dovedit de copertina pliabila situata, la unele modele, in spatele banchetei conducatorului, si care putea acoperi pe pasagerii locurilor din spate", sustine muzeograful Gabriela Apostu.
Rotile cu butuc, janta si spite echipate cu pneuri de 20" sint protejate de aripi arcuite, realizate din lemn de frasin modelat prin fierbere si presare. sasiul este din teava de otel, intarit pe puntea din spate cu traversa si teava de legatura. Aceste elemente sunt comune pentru majoritatea automobilelor epocii. Partea mecanica este, insa, de o mare originalitate si rafinament tehnic.
Motorul, situat vertical, are blocul cilindrului realizat din fonta, inchis printr-un carter din aluminiu. Arborele cotit, biela si volanta sunt realizate din otel. Pistonul din fonta are trei segmenti, toti pentru compresie, ungerea realizindu-se prin barbotare la piston-cilindru si prin stropire la cele doua lagare din bronz ale palierului. Admisia amestecului carburant aer-benzina se realizeaza printr-o supapa comandata la deschidere de depresiunea realizata in camera de ardere si la inchidere de un resort. Supapa de evacuare este actionata de arborele cu came.
Transmisia miscarii de la motor se face prin intermediul ambreiajului spre axul cardanic si apoi la cutia de viteze, ce face corp comun cu diferentialul. Sistemul are trei viteze pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Frinarea se face pe transmisia cardanica. Pornirea masinii se realizeaza cu ajutorul unei manivele, iar sistemul de iluminare este alcatuit din doua faruri cu flacara, alimentate cu acetilena de la un generator.
Modelul De Dion-Bouton din colectiile muzeului galatean a fost fabricat in foarte multe exemplare, majoritatea vindute in Franta. Dupa realizarea sa, in 1898, in atelierele firmei s-a nascut un alt motor, de doi cilindri verticali, avind caracteristici notabile in epoca: putere de zece cai, obtinuta la 800 de rotatii pe min, pentru o capacitate cilindrica de 1.396 centimetri cubi. Cu acest motor au fost echipate atit masinile firmei, cit si alte marci, precum modelul Decauville al companiei Decauville-Corbeil, Argyl, De Dietrich, Peugeot si Renault.
Marca De Dion-Bouton a inclus, initial, un al treilea nume, Trepardoux. Marchizul Albert De Dion, ajutat de mecanicii parizieni Georges Bouton si Trepardoux, construieste in 1883 un automobil cu aburi pe patru roti, care introduce in premiera notiunea rotilor directoare pe spate, anticipind masinile cu tractiune integrala din zilele noastre. In anul urmator, cei trei produc un alt tip de autovehicul, un triciclu, miscarea fiind transmisa tot prin curea. in 1885 este fabricat un alt automobil, dotat cu un motor cu aburi de 5 CP, care atinge viteza de 30 km/h, o performanta pentru acea vreme.
Urmeaza autovehiculul de tip "dog-cart" (sareta, n.r.) in 1886.
Solutiile tehnice originale propuse de firma franceza sunt recunoscute in 1887, cind Georges Bouton cistiga prima cursa auto din Franta, organizata de revista "Velocipede". Masina sa, un triciclu de conceptie proprie, atinge in timpul cursei viteza de 60 km/h, care i-a uimit pe contemporani. Asociatii se despart in 1893, anul in care apar motoarele cu ardere interna si aprindere prin scinteie, categorie din care face parte si exponatul de la Galati.
"Trepardoux ramine fidel motorului cu abur, iar Albert De Dion si Georges Bouton imbratiseaza progresul tehnic, dedicindu-se constructiei de autovehicule echipate cu motoare cu ardere interna", a declarat, marti, muzeograful Gabriela Apostu.
Motoarele produse de cuplul De Dion-Bouton au permis obtinerea unor turatii de 500 de rotatii pe minut, performantele constructorilor francezi fiind recunoscute de rivalii de la "Daimler-Benz". De altfel, De Dion-Bouton au fost primii constructori de masini care au luat in calcul numarul de rotatii pe minut ca factor de crestere a puterii motoarelor, spun muzeografii.
In 1903, cei doi francezi au produs un motor de doi cilindri verticali raciti cu apa ce a atins o turatie de 2.000 de rotatii pe minut, in timp ce Benz a inregistrat doar jumatate din aceasta valoare cu noutatile vremii"