România trebuie sã aibã grijã de ea singurã
George Friedman, Stratfor: nici NATO ºi nici UE nu vor avea grijã de România
Postat la: 16.05.2013 20:56 | Scris de: Gilda Popa
România trebuie sĂŁ aibĂŁ grijĂŁ de ea singurĂŁ, pentru cĂŁ NATO Âşi Uniunea EuropeanĂŁ nu vor face asta, a declarat la BucureÂşti George Friedman, unul dintre cei mai influenĂži politologi americani Âşi preÂşedinte Stratfor. ÂŞeful celei mai importante agenții private de analizĂŁ geopoliticĂŁ este de pĂŁrere cĂŁ statul român ar trebui sĂŁ lupte pentru menĂžinerea suveranitĂŁĂžii, pe fondul unui trend european de diminuare pânĂŁ la extincĂžie a suveranitĂŁĂžii naĂžionale.
“Trebuie sĂŁ faceĂži o iniĂžiativĂŁ regionalĂŁ. Este o iluzie opticĂŁ impresia cĂŁ UE sau NATO vor avea grijĂŁ de România, care este un stat suveran Âşi trebuie sĂŁ ĂŽÂşi asume rĂŁspunderea pentru viitorul politic. Trebuie sĂŁ vĂŁ asumaĂži problema suveranitĂŁĂžii Âşi sĂŁ o plĂŁtiĂži”, a declarat Friedman ĂŽntr-un discurs susĂžinut la BNR, ĂŽn faĂža unor lideri politici români, a unor bancheri Âşi a unor manageri de mari companii. Ăn privinĂža relaĂžiei cu SUA, problema se pune cĂŁ România are nevoie ĂŽn special de o relaĂžie, nu Statele Unite. “Ăntrebarea este ce aveĂži de oferit”, a menĂžionat politologul american. Politologul american a menĂžionat cĂŁ Europa este ĂŽntr-o crizĂŁ profundĂŁ, structuralĂŁ, care va dura. “Problema ĂŽn Europa este cĂŁ nu existĂŁ un lider, sunt opinii divergente ĂŽntre principalele state precum Germania Âşi FranĂža, Âşi nu existĂŁ o soluĂžie comunĂŁ. Prima contradicĂžie a Europei este cĂŁ este o uniune ĂŽntre state care nu sunt la fel”. Friedman spune cĂŁ timpul trece pentru Europa, iar problemele ĂŽn loc sĂŁ se rezolve, se acutizeazĂŁ, mai ales ĂŽn ceea ce priveÂşte Âşomajul. “Problema este cĂŁ s-au creat anumite speranĂže ĂŽn special pentru clasa de mijloc, iar acum acest lucru a dispĂŁrut. Acest lucru nu Ăžine de o crizĂŁ scurtĂŁ, ci de ceva mult mai profund”, a adĂŁugat el. Friedman a menĂžionat cĂŁ din cauza opiniilor diferite, Europa nu a putut sĂŁ facĂŁ ceea ce au fĂŁcut SUA ĂŽn 2008 când au stopat extinderea crizei. Ăn Europa s-a trecut de la o crizĂŁ bancarĂŁ, la o crizĂŁ socialĂŁ, a unei ĂŽntregi generaĂžii care nu are o rezolvare imediatĂŁ, a menĂžionat Friedman.
Adoptarea euro, problematicã pentru România
România nu ar trebui sĂŁ adopte euro pentru cĂŁ nu ar avea de ce, a mai spus preÂşedintele Stratfor. “Bine cĂŁ nu sunteĂži ĂŽn zona euro. Nu intraĂži acolo”, a declarat joi Friedman ĂŽn cadrul unei conferinĂže susĂžinute la BNR unde de faÞã erau premierul Victor Ponta Âşi guvernatorul BNR Mugur IsĂŁrescu. Friedman a dat ca exemplu Turcia ĂŽn privinĂža faptului cĂŁ nu face parte din zona euro. “Le-am spus Âşi turcilor cĂŁ cel mai bun lucru care li s-a ĂŽntâmplat a fost cĂŁ au fost respinÂşi de la intrarea ĂŽn UE”, a menĂžionat politologul american de origine ungarĂŁ.OdatĂŁ cu intrarea in Uniunea EuropeanĂŁ ĂŽn 2007, România Âşi-a stabilit ca ĂžintĂŁ adoptarea monedei unice europene ĂŽn 2015, datĂŁ care nu va mai fi respectatĂŁ din cauza apariĂžiei crizei economice. Guvernul Ponta, care s-a declarat adeptul adoptĂŁrii euro, nu a stabilit o nouĂŁ datĂŁ de aderare. PreÂşedintele României, Traian BĂŁsescu a declarat recent cĂŁ guvernul ar trebui sĂŁ stabilieascĂŁ 2017 drept data de aderare la euro.
Motto: „Ămi pare rĂŁu cĂŁ trebuie sĂŁ v-o spun, dar acest pĂŁmânt e prea frumos Âşi prea bogat ca sĂŁ-l puteĂži pĂŁstra fĂŁrĂŁ luptĂŁ. Vi-l vor lua!” (Jean-Marie Le Pen, om politic francez, ĂŽn atenĂžia poporului român)
SpecialiÂştii serviciilor de informatii din Þãrile foarte dezvoltate din Vest au tras urmĂŁtoarea concluzie: mai eficient de distrus o ĂžarĂŁ este faptul de a-i infiltra guvernul cu zeci de neisprĂŁviĂži, sau nespecialiÂşti, decât cu armate de spioni super-performanĂži.De la culturĂŁ la medicinĂŁ pânĂŁ la agriculturĂŁ, neisprĂŁviĂžii ministeriabili vor lua deciziile cele mai aberante, automanipulându-se prin prostie.OdatĂŁ plasat ĂŽn funcĂžia-cheie, adversarul din afara graniĂželor va surâde satisfĂŁcut. Ăsta ĂŽÂşi va distruge Ăžara mai puternic decât un bombardament cu arme din ultima generaĂžie. Ceea ce se ĂŽntâmplĂŁ de fapt Âşi acum cu România. DacĂŁ nu am simĂži pe propria piele, Âşi am putea privi din exterior acest jalnic spectacol, poate am râde pe sĂŁturate de aceste marionete numite „miniÂştri”.
DiferenĂža dintre realitatea cotidianĂŁ Âşi nepriceperea lor devine pe zi ce trece catastrofalĂŁ. ÂŞi sĂŁ trecem acum la exemple concrete:
1. Actuala coabitare
Actuala coabitare nu este o surprizã pentru cei care cunosc bine biografiile actualilor potentaÞi. Nu e nici o mirare cã Întâlnim În aceeaºi barcã un fost ministru FSN-ist al Transporturilor, Traian Bãsescu, lângã un ginere de nomenclaturist, Victor Ponta.
Electoratul naiv a vãzut În aceastã aglomeraÞie USL-istã salvarea de ultim moment. Salvarea nu va fi niciodatã, atât timp cât interesele de clan ºi mafiote transcend naivitatea electoratului amãgit.
De un amuzament grotesc este ºi declaraÞia lui Varujan Vosganian cã doreºte o remodernizare a industriei româneºti. Probabil cã el se referea la noile mall-uri, care au luat locul vechilor fabrici, pentru cã din vechea industrie s-a cam ales praful.
Tot astfel, o minciunĂŁ sfruntatĂŁ a fost Âşi aceea care privea repornirea unei ĂŽntreprinderi strategice – Oltchim. Crudul adevĂŁr este cĂŁ Oltchim este falimentarĂŁ Âşi falimentatĂŁ de bĂŁieĂžii deÂştepĂži, care s-au pierdut prin offshore-urile din Oceania .
Cu surle Âşi trâmbiĂže, Victor Ponta, pe când era Âşi ministru al JustiĂžiei Âşi prim-ministru, se lĂŁuda cĂŁ nici un „bĂŁiat deÂştept” nu va scĂŁpa de rigoarea justiĂžiei, dându-l ca prim exemplu pe apropiatul lui BĂŁsescu, Adriean Videanu.
Nu a trecut mult timp Âşi Adriean Videanu contraatacĂŁ arĂŁtându-l cu degetul pe premier ca fĂŁcând parte din lotul extins al „bĂŁieĂžilor deÂştepĂži”, buni pentru Jilava sau Poarta AlbĂŁ.
Ăn acest haos declarativ, omul de bun-simĂž constantĂŁ cĂŁ se prĂŁbuÂşeÂşte totul: autoritatea statului, cursul leu-euro, producĂžia de mĂŁrfuri, lichiditĂŁĂžile care ĂŽncep, curios, sĂŁ disparĂŁ.
2. Unde sunt banii românilor?!
DupĂŁ renumita tĂŁiere Boc-BĂŁsescu, lumea se aÂştepta la o minimĂŁ revigorare a nivelului de trai. Din nefericire, coÂşul zilnic al cetĂŁĂžeanului scade. Ăn paralel asistĂŁm la mĂŁriri exorbitante ale preĂžului kilowatului, ale preĂžului ĂŽntreĂžinerii. Foarte mulĂži dintre cetĂŁĂženii oraÂşelor, care nu au fost executaĂži silit de cĂŁtre bĂŁnci, au trebuit sĂŁ-Âşi schimbe locuinĂžele de trei sau douĂŁ camere, pentru a se muta ĂŽn condiĂžii improprii, salvându-se astfel, pentru o vreme, de ĂŽntreĂžinerea galopantĂŁ. Mai mult, multe dintre asociaĂžiile de locatari s-au debranÂşat de la serviciile publice de ĂŽntreĂžinere.
MĂŁ ĂŽntreb, pe bunĂŁ dreptate, unde sunt banii lichizi ai românilor? Sumele provenite din tĂŁierea salariilor, pensiilor Âşi ajutoarelor sociale unde s-au dus? Ăn ce cont au intrat, ce destinaĂžie au avut Âşi, mai ales, cine a ĂŽncasat dobânda uriaºã?
Ăn paralel cu aceastĂŁ sĂŁrĂŁcie galopantĂŁ Âşi umilitoare, biÂşniĂžarii ideologici aserviĂži mafiilor inter-partinice cheltuiesc ĂŽn localuri de lux, plimbându-Âşi amantele ĂŽn limuzine elegante. IatĂŁ un paradox pe care l-a observat un jurnalist britanic: interlopii români nu se prea tem nici de poliĂžie, nici de justiĂžie. Ei au soluĂžia extraordinarĂŁ: primesc un an sau doi de puÂşcĂŁrie dupĂŁ care tot ce au furat le revine de drept Âşi adesea ĂŽi auzi spunând: „Am fost bĂŁiat deÂştept!”.
Ăn Marea Britanie Âşi SUA, prima grijĂŁ a justiĂžiei este confiscarea averilor ilegal dobândite Âşi arestarea infractorului este etapa a doua. La noi, situaĂžia este inversĂŁ. Nu se urmĂŁreÂşte confiscarea averii ilegal dobândite, se dĂŁ de ochii proÂştilor un an sau doi de ĂŽnchisoare iar mafiotul dispare ĂŽn câteva luni din puÂşcĂŁrie pe motive medicale.
ReĂŽntors din puÂşcĂŁrie, devine un demn „investitor”. Deci moralitate nu avem fiindcĂŁ legea lustraĂžiei nu e atât de necesarĂŁ. Confiscarea averilor nu este trecutĂŁ ĂŽn ConstituĂžie! Dar pe mulĂži patrioĂži ridicoli, de-a dreptul semidocĂži, ĂŽi preocupĂŁ regionalizarea României!
3. Cum se distruge o ĂžarĂŁ !?
Aº fi foarte curios sã-mi rãspundã ºi mie un demnitar, de la Ponta la Crin Antonescu, ºi sã-mi explice astfel cum, printr-o simplã ÎmpãrÞire geograficã a unei Þãri, economia se revigoreazã brusc?! Iar nivelul de trai sã ajungã la niveluri astronomice!
ExplicaĂžia logicĂŁ a ĂŽmpĂŁrĂžirii pe regiuni este mult mai simpĂŁ Âşi mai pĂŁguboasĂŁ. Vechii baroni de partid Âşi de stat vor o halcĂŁ Âşi mai mare din trupul Þãrii. Cu nici un gând de eficienÞã, decât personalĂŁ! Ăn nici un caz, naĂžionalĂŁ!
Al doilea aspect al regionalizãrii Îl reprezintã slãbirea statului naÞional unitar român, deci un atentat important la integralitatea României. Serviciile de informaÞii ºi armata Þãrii nu au nimic de spus În acest sens?
Am fi foarte curioºi sã aflãm opiniile unor adevãraÞi specialiºti, ºi nu ale unor funcÞionari burtoºi, Încasând salarii ameÞitoare, În comparaÞie cu un medic sau un profesor univerisiar.
Nici contextul politic internaÞional nu este favorabil României acum. PriviÞi atenÞi ce se Întâmplã azi În Grecia ºi Spania, unde numãrul sinuciderilor ºi omuciderile au crescut spectaculos din cauza sãrãciei ºi a ºomajului; Þãri altfel considerate superioare României ca nivel de trai.
VĂŁ daĂži seama la ce final ne va ĂŽmpinge aceastĂŁ clasĂŁ politicĂŁ coruptĂŁ Âşi stupidĂŁ, suflete moarte care vor o ĂžarĂŁ ĂŽncĂŁ vie la fel de moartĂŁ!
Numai o justiĂžie (poate utopic) corectĂŁ Âşi dusĂŁ la extrem va eradica aceastĂŁ plagĂŁ a neo-nomenclaturii UTC-iste.
autor: Adrian Majur
Cauta in forum
Mesaje
Link-uri utile
Statistici