Ai grija de sanatatea ta. Arhiva sanatatii.
http://anatolbasarab.ro/ai-grija-de-san ... sanatatii/
Informare generala foarte importanta!!!!!!
Moderator: Echipa Tehnica
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
DezvĂŁluiri Âşocante fĂŁcute de un nutriĂžionist despre sucurile carbogazoase
Cu toĂžii am consumat, mĂŁcar ocazional, sucuri carbogazoase. Ăn special pe caniculĂŁ, o bĂŁuturĂŁ rece pare un vis frumos, iar preĂžurile sunt destul de accesibile. IatĂŁ ce conĂžin aceste bĂŁuturi Âşi cum ne pot ĂŽmbolnĂŁvi.
DacĂŁ adulĂžii sunt mai rezistenĂži, copiii sunt victime aproape sigure ale acestor sucuri carbogazoase.
"Nu doar cã astfel de bãuturi ne aduc kilograme În plus, dar ne ºi Îmbolnãvesc. Sunt Îndulcite cu sirop de porumb, foarte bogat În fructozã care, aºa cum s-a dovedit În urma unor studii, activeazã lipogeneza ºi duce la insulino-rezistenÞã. Mai mult, favorizeazã dezvoltarea steatozei hepatice ºi a diabetului de tip 2. Sucurile carbogazoase, În special cola, cresc ºi riscul de cancer", susÞine Marie Vrânceanu, nutriÞionist la Cabinetul de NutriÞie ºi Nutrigeneticã Eurodiet scrie ziarulring.ro
"Ăn California, pe eticheta de cola scrie «risc de cancer». Sucurile carbogazoase denatureazĂŁ gustul copilului pentru alimentele naturale, astfel ĂŽncât nu va mai consuma cu plĂŁcere fructe Âşi legume. Ăn plus, Coca-Cola, din cauza conĂžinutului de cola, fructozĂŁ Âşi cofeinĂŁ, poate duce Âşi la hipopotasemie dacĂŁ o consumĂŁm ĂŽn cantitĂŁĂži mari", mai spune nutriĂžionista.
Cu toĂžii am consumat, mĂŁcar ocazional, sucuri carbogazoase. Ăn special pe caniculĂŁ, o bĂŁuturĂŁ rece pare un vis frumos, iar preĂžurile sunt destul de accesibile. IatĂŁ ce conĂžin aceste bĂŁuturi Âşi cum ne pot ĂŽmbolnĂŁvi.
DacĂŁ adulĂžii sunt mai rezistenĂži, copiii sunt victime aproape sigure ale acestor sucuri carbogazoase.
"Nu doar cã astfel de bãuturi ne aduc kilograme În plus, dar ne ºi Îmbolnãvesc. Sunt Îndulcite cu sirop de porumb, foarte bogat În fructozã care, aºa cum s-a dovedit În urma unor studii, activeazã lipogeneza ºi duce la insulino-rezistenÞã. Mai mult, favorizeazã dezvoltarea steatozei hepatice ºi a diabetului de tip 2. Sucurile carbogazoase, În special cola, cresc ºi riscul de cancer", susÞine Marie Vrânceanu, nutriÞionist la Cabinetul de NutriÞie ºi Nutrigeneticã Eurodiet scrie ziarulring.ro
"Ăn California, pe eticheta de cola scrie «risc de cancer». Sucurile carbogazoase denatureazĂŁ gustul copilului pentru alimentele naturale, astfel ĂŽncât nu va mai consuma cu plĂŁcere fructe Âşi legume. Ăn plus, Coca-Cola, din cauza conĂžinutului de cola, fructozĂŁ Âşi cofeinĂŁ, poate duce Âşi la hipopotasemie dacĂŁ o consumĂŁm ĂŽn cantitĂŁĂži mari", mai spune nutriĂžionista.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
“Apa vie” – salveazĂŁ vieĂži, ĂŽntârzie ĂŽmbĂŁtrânirea
“Apa vie” – o minune 100% româneascĂŁ: salveazĂŁ vieĂži, ĂŽntârzie ĂŽmbĂŁtrânirea
Apa sĂŁracĂŁ ĂŽn deuteriu este creaĂžia “gulerelor albe” de la Institutul NaĂžional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice Âşi Izotopice, din Râmnicu Vâlcea n Foto: Gândul/Valeriu Tanasoff
Apa sãracã În deuteriu a fost inventatã de români ºi premiatã În strãinãtate. Un doctor din Timiºoara o foloseºte pe bolnavii de cancer, pentru a le dubla durata de viaÞã.
NASA a studiat-o ca sĂŁ o ia pe Marte.
O jumĂŁtate de litru costĂŁ 15 lei Âşi nu e medicament.
Se cumpĂŁrĂŁ mai mult online
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit sĂŁ fie demult pe lumea cealaltĂŁ. La 17 ani are un cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabilĂŁ Âşi fata trĂŁieÂşte ca tot omul sĂŁnĂŁtos. S-a fĂŁcut bine bând ĂŽn fiecare zi “apa vie”, produsĂŁ la Râmnicu – Vâlcea de gulerele albe ale Institutului NaĂžional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice Âşi Izotopice. ApĂŁ sĂŁrĂŁcitĂŁ ĂŽn deuteriu, au numit-o cercetĂŁtorii; lumea i-a zis direct “apĂŁ miraculoasĂŁ”.
“De trei ani, Gianina bea numai apĂŁ din aceasta, cam un litru jumĂŁtate pe zi Âşi nu mai foloseÂşte deloc citostatice. Mama ĂŽi preparĂŁ Âşi supa cu apa respectivĂŁ. Nu a fĂŁcut metastazĂŁ, deci practic e ca Âşi vindecatĂŁ”, ne-a spus doctorul Nicola TrĂŁilĂŁ, Âşeful Clinicii de chirurgie oncologicĂŁ din Spitalul Municipal TimiÂşoara. Numai cu apa a prelungit vieĂžile a câteva zeci de canceroÂşi. “La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat durata de viaÞã. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii Âşi la tineri. Iar la chimioterapie taie greaĂža, bolnavul nu mai varsĂŁ Âşi e mai puternic. AtenĂžie, nu este un medicament, ci doar completeazĂŁ medicamentaĂžia”, ne-a mai explicat doctorul TrĂŁilĂŁ. ÂŞi el bea zilnic apĂŁ, dimineaĂža, ĂŽn ceai. Ca sĂŁ aibĂŁ efect, trebuie sĂŁ bei fĂŁrĂŁ pauze.
Japonez ĂŽndrĂŁgostit de apa miraculoasĂŁ: a luat 20 de tone
ExistĂŁ, ĂŽnsĂŁ, un japonez care se Âşi ĂŽmbĂŁiazĂŁ ĂŽn “apĂŁ vie” cumpĂŁratĂŁ din România. Avea un cancer esofagian Âşi doctorii ĂŽi mai dĂŁduserĂŁ câteva luni. Profesor universitar fiind, Âştia de apĂŁ. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Râmnicu – Vâlcea, s-a ĂŽntors acasĂŁ cu promisiunea cĂŁ i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca Âşi cum n-ar fi fost bolnav niciodatĂŁ. “A ajuns cel mai ĂŽnfocat fan al apei. Zice cĂŁ se ĂŽmbĂŁiazĂŁ ĂŽn ea fiindcĂŁ e bunĂŁ pentru epidermĂŁ, ba chiar ĂŽÂşi face Âşi sake din ea”, râde profesorul Ioan ÂŞtefĂŁnescu, directorul institutului. ÂŞi el bea de vreo 15 ani, la cafea.
“Aproape toatĂŁ lumea din secĂžie consumĂŁ Âşi de aia sunt toĂži foarte zglobii Âşi cu poftĂŁ de viaÞã”, zice. S-au fĂŁcut cercetĂŁri pe Âşoareci Âşi pe gĂŁini; rezultatul a fost cĂŁ cei adĂŁpaĂži cu apĂŁ vie au trĂŁit mai mult Âşi au fost mai sĂŁnĂŁtoÂşi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului considerat responsabil pentru ĂŽmbĂŁtrânire Âşi nu numai. Cu cât ai mai puĂžin deuteriu ĂŽn sânge, cu atât e mai bine, zic cercetĂŁtorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienĂžii sĂŁi. A Âşi creat o gamĂŁ de creme pentru ĂŽntreĂžinere pe bazĂŁ de apĂŁ echilibratĂŁ ĂŽn deuteriu. “ĂncetineÂşte ĂŽmbĂŁtrânirea cutanatĂŁ, e spectaculoasĂŁ. ÂŞi pentru acnee e grozavĂŁ, Âşi pentru psoriazis. Mi-a luat patru ani sĂŁ realizez aceastĂŁ gamĂŁ, iar acum conĂžine 19 produse diferite pe bazĂŁ de apĂŁ. Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de multe sute de mii de euro, dar nu am aceÂşti bani”, spune doctorul Nedelcu. Mai demult au ajuns la institut Âşi niÂşte cercetĂŁtori de la NASA, dornici sĂŁ ia apa pe Marte, pentru “un transport de fiinĂže vii”. Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o Âştie. Asta s-a ĂŽntâmplat dupĂŁ ce invenĂžia fusese copleÂşitĂŁ de premii Âşi medalii, la Saloanele de la Bruxelles, Geneva, Londra Âşi Budapesta.
Ungurii cumpĂŁrĂŁ jumate din producĂžie, japonezii – 15%
Cum s-a “nĂŁscut” apa? S-a ĂŽntâmplat prin anii ’80 Âşi a avut doi “tĂŁtici”; unul este chiar directorul institutului de astĂŁzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fĂŁrĂŁ sĂŁ vrea, cĂŁ intra ĂŽn tehnologia de producere a apei grele. Abia dupĂŁ patru ani au obĂžinut… un litru de apĂŁ sĂŁracĂŁ ĂŽn deuteriu. “Primul nostru Âşoc: nu avea nici un element de toxicitate, nici o urmĂŁ de nenatural. Prin ’86 am obĂžinut Âşi brevetul, iar bolnavii au ĂŽnceput sĂŁ curgĂŁ la uÂşa institutului”, zice profesorul ÂŞtefĂŁnescu.
Afacerea a ĂŽnceput odatĂŁ cu un anunĂž – un ungur cumpĂŁra sute de tone de apĂŁ. “Noi ne chinuiam cu un litru… ce sĂŁ facĂŁ, ĂŁla, domne, cu sute de tone? Ne-a cumpĂŁrat o tonĂŁ, a doua Âşi am ĂŽnceput sĂŁ ne dezvoltĂŁm. Noi, pânĂŁ la el, nu Âştiam cĂŁ e atât de bunĂŁ pentru sĂŁnĂŁtate. Prin 2000 exportam pânĂŁ la 150 de tone pe an (adicĂŁ 150.000 de litri). El o cumpĂŁra de la noi ca apĂŁ distilatĂŁ, ĂŽmbuteliatĂŁ sub un nume ales de el, Âşi o vindea bolnavilor ca apĂŁ potabilĂŁ, terapeuticĂŁ”. Pe sticlĂŁ nu scria unde e fĂŁcutĂŁ. Când ungurul n-a mai putut plĂŁti, directorul Âşi-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat sĂŁ cumpere Âşi sĂŁ plĂŁteascĂŁ regulat. Directorul i-a fĂŁcut Âşi un transfer de brevet, legal, iar acum partenerul sĂŁu este cel care o produce ĂŽn institut Âşi o vinde mai departe sub numele de Qlarivia. O jumate de litru costĂŁ 15 lei Âşi conĂžine de cinci ori mai puĂžin deuteriu decât apa obiÂşnuitĂŁ.
Cel mai mult o cumpĂŁrĂŁ tot ungurii (40%-50%) Âşi japonezii (10-15%). Restul se duce la românii bolnavi Âşi la câÞiva pacienĂži din SUA, Germania Âşi Turcia. ĂnsĂŁ un american a cumpĂŁrat 180 litri fĂŁrĂŁ a fi bolnav, numai pentru ĂŽntreĂžinere. “Ne aflĂŁm exact unde trebuie. Procentul vânzĂŁrilor ĂŽn ĂžarĂŁ e ĂŽn creÂştere, mergem cu paÂşi mĂŁrunĂži, pentru a testa piaĂža. ExportĂŁm maximum 150 de tone pe an fiindcĂŁ e ĂŽncĂŁ afacere la scalĂŁ micĂŁ”, zice inginerul Mladin. E scumpĂŁ fiindcĂŁ se face puĂžinĂŁ apĂŁ, iar 60% din preĂžul de cost e energie purĂŁ. “Una e sĂŁ distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby, deocamdatĂŁ trĂŁiesc din alte afaceri”, zice stĂŁpânul afacerii.
DacĂŁ respiri pe instalaĂžia de ĂŽmbuteliere, o speli opt ore
La institut, apa se produce continuu, zi Âşi noapte, ĂŽntr-un turn ĂŽnalt de 30 de metri care “munceÂşte” 8.000 de ore pe an, cu cinci angajaĂži. E ca un imens cazan: se pompeazĂŁ apĂŁ normalĂŁ de BistriĂža, urcĂŁ pe conducte pânĂŁ ĂŽn vârf, este distilatĂŁ, curĂŁĂžatĂŁ de deuteriu Âşi revine jos, ĂŽn jet anemic, pe un furtunaÂş. Se pune ĂŽn niÂşte containere din plastic alb, se ozonificĂŁ, se decontamineazĂŁ, apoi merge ĂŽn altĂŁ parte, la instalaĂžia de ĂŽmbuteliere. Asta e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro – e un soi de vitrinĂŁ perfect curatĂŁ, cu comandĂŁ computerizatĂŁ Âşi plinĂŁ de tot soiul de Ăževi, furtune Âşi orificii.
Vreo patru oameni ÎmbrãcaÞi În alb, cu mãºti, miºunã concentraÞi pe lângã ea.
DacĂŁ respirĂŁ vreunul pe instalaĂžie, dacĂŁ strĂŁnutĂŁ sau dacĂŁ lasĂŁ o amprentĂŁ pe anumite piese, trebuie spĂŁlatĂŁ toatĂŁ instalaĂžia! Iar spĂŁlarea dureazĂŁ opt ore. Ăn alt birou se face analizĂŁ izotopicĂŁ a apei, cu niÂşte aparate de o “tehnologie incredibilĂŁ”; niÂşte fire ultrasubĂžiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circulĂŁ tot felul de substanĂže. Numai instalaĂžia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar meritĂŁ. CĂŁci “pĂŁrinĂžii” apei vii sunt siguri cĂŁ invenĂžia lor va salva multe vieĂži, de aici ĂŽncolo.
“Apa vie” – o minune 100% româneascĂŁ: salveazĂŁ vieĂži, ĂŽntârzie ĂŽmbĂŁtrânirea
Apa sĂŁracĂŁ ĂŽn deuteriu este creaĂžia “gulerelor albe” de la Institutul NaĂžional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice Âşi Izotopice, din Râmnicu Vâlcea n Foto: Gândul/Valeriu Tanasoff
Apa sãracã În deuteriu a fost inventatã de români ºi premiatã În strãinãtate. Un doctor din Timiºoara o foloseºte pe bolnavii de cancer, pentru a le dubla durata de viaÞã.
NASA a studiat-o ca sĂŁ o ia pe Marte.
O jumĂŁtate de litru costĂŁ 15 lei Âşi nu e medicament.
Se cumpĂŁrĂŁ mai mult online
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit sĂŁ fie demult pe lumea cealaltĂŁ. La 17 ani are un cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabilĂŁ Âşi fata trĂŁieÂşte ca tot omul sĂŁnĂŁtos. S-a fĂŁcut bine bând ĂŽn fiecare zi “apa vie”, produsĂŁ la Râmnicu – Vâlcea de gulerele albe ale Institutului NaĂžional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice Âşi Izotopice. ApĂŁ sĂŁrĂŁcitĂŁ ĂŽn deuteriu, au numit-o cercetĂŁtorii; lumea i-a zis direct “apĂŁ miraculoasĂŁ”.
“De trei ani, Gianina bea numai apĂŁ din aceasta, cam un litru jumĂŁtate pe zi Âşi nu mai foloseÂşte deloc citostatice. Mama ĂŽi preparĂŁ Âşi supa cu apa respectivĂŁ. Nu a fĂŁcut metastazĂŁ, deci practic e ca Âşi vindecatĂŁ”, ne-a spus doctorul Nicola TrĂŁilĂŁ, Âşeful Clinicii de chirurgie oncologicĂŁ din Spitalul Municipal TimiÂşoara. Numai cu apa a prelungit vieĂžile a câteva zeci de canceroÂşi. “La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat durata de viaÞã. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii Âşi la tineri. Iar la chimioterapie taie greaĂža, bolnavul nu mai varsĂŁ Âşi e mai puternic. AtenĂžie, nu este un medicament, ci doar completeazĂŁ medicamentaĂžia”, ne-a mai explicat doctorul TrĂŁilĂŁ. ÂŞi el bea zilnic apĂŁ, dimineaĂža, ĂŽn ceai. Ca sĂŁ aibĂŁ efect, trebuie sĂŁ bei fĂŁrĂŁ pauze.
Japonez ĂŽndrĂŁgostit de apa miraculoasĂŁ: a luat 20 de tone
ExistĂŁ, ĂŽnsĂŁ, un japonez care se Âşi ĂŽmbĂŁiazĂŁ ĂŽn “apĂŁ vie” cumpĂŁratĂŁ din România. Avea un cancer esofagian Âşi doctorii ĂŽi mai dĂŁduserĂŁ câteva luni. Profesor universitar fiind, Âştia de apĂŁ. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Râmnicu – Vâlcea, s-a ĂŽntors acasĂŁ cu promisiunea cĂŁ i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca Âşi cum n-ar fi fost bolnav niciodatĂŁ. “A ajuns cel mai ĂŽnfocat fan al apei. Zice cĂŁ se ĂŽmbĂŁiazĂŁ ĂŽn ea fiindcĂŁ e bunĂŁ pentru epidermĂŁ, ba chiar ĂŽÂşi face Âşi sake din ea”, râde profesorul Ioan ÂŞtefĂŁnescu, directorul institutului. ÂŞi el bea de vreo 15 ani, la cafea.
“Aproape toatĂŁ lumea din secĂžie consumĂŁ Âşi de aia sunt toĂži foarte zglobii Âşi cu poftĂŁ de viaÞã”, zice. S-au fĂŁcut cercetĂŁri pe Âşoareci Âşi pe gĂŁini; rezultatul a fost cĂŁ cei adĂŁpaĂži cu apĂŁ vie au trĂŁit mai mult Âşi au fost mai sĂŁnĂŁtoÂşi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului considerat responsabil pentru ĂŽmbĂŁtrânire Âşi nu numai. Cu cât ai mai puĂžin deuteriu ĂŽn sânge, cu atât e mai bine, zic cercetĂŁtorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienĂžii sĂŁi. A Âşi creat o gamĂŁ de creme pentru ĂŽntreĂžinere pe bazĂŁ de apĂŁ echilibratĂŁ ĂŽn deuteriu. “ĂncetineÂşte ĂŽmbĂŁtrânirea cutanatĂŁ, e spectaculoasĂŁ. ÂŞi pentru acnee e grozavĂŁ, Âşi pentru psoriazis. Mi-a luat patru ani sĂŁ realizez aceastĂŁ gamĂŁ, iar acum conĂžine 19 produse diferite pe bazĂŁ de apĂŁ. Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de multe sute de mii de euro, dar nu am aceÂşti bani”, spune doctorul Nedelcu. Mai demult au ajuns la institut Âşi niÂşte cercetĂŁtori de la NASA, dornici sĂŁ ia apa pe Marte, pentru “un transport de fiinĂže vii”. Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o Âştie. Asta s-a ĂŽntâmplat dupĂŁ ce invenĂžia fusese copleÂşitĂŁ de premii Âşi medalii, la Saloanele de la Bruxelles, Geneva, Londra Âşi Budapesta.
Ungurii cumpĂŁrĂŁ jumate din producĂžie, japonezii – 15%
Cum s-a “nĂŁscut” apa? S-a ĂŽntâmplat prin anii ’80 Âşi a avut doi “tĂŁtici”; unul este chiar directorul institutului de astĂŁzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fĂŁrĂŁ sĂŁ vrea, cĂŁ intra ĂŽn tehnologia de producere a apei grele. Abia dupĂŁ patru ani au obĂžinut… un litru de apĂŁ sĂŁracĂŁ ĂŽn deuteriu. “Primul nostru Âşoc: nu avea nici un element de toxicitate, nici o urmĂŁ de nenatural. Prin ’86 am obĂžinut Âşi brevetul, iar bolnavii au ĂŽnceput sĂŁ curgĂŁ la uÂşa institutului”, zice profesorul ÂŞtefĂŁnescu.
Afacerea a ĂŽnceput odatĂŁ cu un anunĂž – un ungur cumpĂŁra sute de tone de apĂŁ. “Noi ne chinuiam cu un litru… ce sĂŁ facĂŁ, ĂŁla, domne, cu sute de tone? Ne-a cumpĂŁrat o tonĂŁ, a doua Âşi am ĂŽnceput sĂŁ ne dezvoltĂŁm. Noi, pânĂŁ la el, nu Âştiam cĂŁ e atât de bunĂŁ pentru sĂŁnĂŁtate. Prin 2000 exportam pânĂŁ la 150 de tone pe an (adicĂŁ 150.000 de litri). El o cumpĂŁra de la noi ca apĂŁ distilatĂŁ, ĂŽmbuteliatĂŁ sub un nume ales de el, Âşi o vindea bolnavilor ca apĂŁ potabilĂŁ, terapeuticĂŁ”. Pe sticlĂŁ nu scria unde e fĂŁcutĂŁ. Când ungurul n-a mai putut plĂŁti, directorul Âşi-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat sĂŁ cumpere Âşi sĂŁ plĂŁteascĂŁ regulat. Directorul i-a fĂŁcut Âşi un transfer de brevet, legal, iar acum partenerul sĂŁu este cel care o produce ĂŽn institut Âşi o vinde mai departe sub numele de Qlarivia. O jumate de litru costĂŁ 15 lei Âşi conĂžine de cinci ori mai puĂžin deuteriu decât apa obiÂşnuitĂŁ.
Cel mai mult o cumpĂŁrĂŁ tot ungurii (40%-50%) Âşi japonezii (10-15%). Restul se duce la românii bolnavi Âşi la câÞiva pacienĂži din SUA, Germania Âşi Turcia. ĂnsĂŁ un american a cumpĂŁrat 180 litri fĂŁrĂŁ a fi bolnav, numai pentru ĂŽntreĂžinere. “Ne aflĂŁm exact unde trebuie. Procentul vânzĂŁrilor ĂŽn ĂžarĂŁ e ĂŽn creÂştere, mergem cu paÂşi mĂŁrunĂži, pentru a testa piaĂža. ExportĂŁm maximum 150 de tone pe an fiindcĂŁ e ĂŽncĂŁ afacere la scalĂŁ micĂŁ”, zice inginerul Mladin. E scumpĂŁ fiindcĂŁ se face puĂžinĂŁ apĂŁ, iar 60% din preĂžul de cost e energie purĂŁ. “Una e sĂŁ distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby, deocamdatĂŁ trĂŁiesc din alte afaceri”, zice stĂŁpânul afacerii.
DacĂŁ respiri pe instalaĂžia de ĂŽmbuteliere, o speli opt ore
La institut, apa se produce continuu, zi Âşi noapte, ĂŽntr-un turn ĂŽnalt de 30 de metri care “munceÂşte” 8.000 de ore pe an, cu cinci angajaĂži. E ca un imens cazan: se pompeazĂŁ apĂŁ normalĂŁ de BistriĂža, urcĂŁ pe conducte pânĂŁ ĂŽn vârf, este distilatĂŁ, curĂŁĂžatĂŁ de deuteriu Âşi revine jos, ĂŽn jet anemic, pe un furtunaÂş. Se pune ĂŽn niÂşte containere din plastic alb, se ozonificĂŁ, se decontamineazĂŁ, apoi merge ĂŽn altĂŁ parte, la instalaĂžia de ĂŽmbuteliere. Asta e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro – e un soi de vitrinĂŁ perfect curatĂŁ, cu comandĂŁ computerizatĂŁ Âşi plinĂŁ de tot soiul de Ăževi, furtune Âşi orificii.
Vreo patru oameni ÎmbrãcaÞi În alb, cu mãºti, miºunã concentraÞi pe lângã ea.
DacĂŁ respirĂŁ vreunul pe instalaĂžie, dacĂŁ strĂŁnutĂŁ sau dacĂŁ lasĂŁ o amprentĂŁ pe anumite piese, trebuie spĂŁlatĂŁ toatĂŁ instalaĂžia! Iar spĂŁlarea dureazĂŁ opt ore. Ăn alt birou se face analizĂŁ izotopicĂŁ a apei, cu niÂşte aparate de o “tehnologie incredibilĂŁ”; niÂşte fire ultrasubĂžiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circulĂŁ tot felul de substanĂže. Numai instalaĂžia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar meritĂŁ. CĂŁci “pĂŁrinĂžii” apei vii sunt siguri cĂŁ invenĂžia lor va salva multe vieĂži, de aici ĂŽncolo.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
BENEFICIILE unui mic dejun copios - STUDIU
Un mic dejun copios poate preveni instalarea diabetului Âşi a hipertensiunii arteriale, precum Âşi a obezitĂŁĂžii, potrivit unui studiu realizat de cercetĂŁtorii de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, publicat ĂŽn Obesity.
NutriÞioniºtii le spun de multã vreme persoanelor care doresc sã slãbeascã cã este important sã ia micul dejun ca un rege, prânzul - ca un prinÞ ºi cina ca un om sãrac, informeazã dailymail.co.uk.
Noul studiu confirmĂŁ aceste informaĂžii Âşi cuantificĂŁ influenĂža pe care o are un mic dejun copios asupra greutĂŁĂžii corporale.
Un mic dejun copios contribuie la scãderea nivelului de insulinã ºi glucozã din organism, prevenind diabetul ºi reducând riscul de maladii cardiace, hipertensiune arterialã ºi hipercolesterolemie. De asemenea, reduce probabilitatea de a simÞi nevoia unei gustãri În timpul zilei, micºorând riscul de obezitate.
La studiu au participat 93 de femei obeze, care au consumat fie un prânz copios, fie o cinã bogatã, pe parcursul a 12 sãptãmâni. Dieta zilnicã a tuturor, cu un conÞinut moderat de carbohidraÞi ºi grãsimi, totaliza 1.400 de calorii. Primul grup consuma 700 de calorii la micul dejun, 500 la prânz ºi 200 la cinã; al doilea, 200 de calorii la micul dejun, 500 la prânz ºi 700 la cinã. Cina ºi micul dejun erau identice.
Ăn ceea ce priveÂşte grupul care a optat pentru un mic dejun copios, s-a ĂŽnregistrat o scĂŁdere a nivelurilor de grelinĂŁ, un hormon al apetitului, insulinĂŁ, glucozĂŁ Âşi trigliceride mai mare decât ĂŽn al doilea grup. Mai mult, dupĂŁ ĂŽncheierea studiului, persoanele care au optat pentru un mic dejun bogat au pierdut ĂŽn greutate, ĂŽn medie, 8,6 kilograme, ĂŽn timp ce voluntarele care au adoptat obiceiul unei cine copioase au slĂŁbit, ĂŽn medie, 3,5 kilograme.
De asemenea, circumferinĂža taliei s-a redus cu 8,3 centimetri ĂŽn cazul primului grup, comparativ cu 3,8 centimetri ĂŽn grupul al doilea.
Autorii acestui studiu concluzioneazĂŁ cĂŁ nu este important numai ce se consumĂŁ la o masĂŁ, momentul acesteia, dieta alimentarĂŁ corectĂŁ, alĂŁturi de exerciĂžiile fizice fiind indispensabile unei bune stĂŁri de sĂŁnĂŁtate.
Un mic dejun copios poate preveni instalarea diabetului Âşi a hipertensiunii arteriale, precum Âşi a obezitĂŁĂžii, potrivit unui studiu realizat de cercetĂŁtorii de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, publicat ĂŽn Obesity.
NutriÞioniºtii le spun de multã vreme persoanelor care doresc sã slãbeascã cã este important sã ia micul dejun ca un rege, prânzul - ca un prinÞ ºi cina ca un om sãrac, informeazã dailymail.co.uk.
Noul studiu confirmĂŁ aceste informaĂžii Âşi cuantificĂŁ influenĂža pe care o are un mic dejun copios asupra greutĂŁĂžii corporale.
Un mic dejun copios contribuie la scãderea nivelului de insulinã ºi glucozã din organism, prevenind diabetul ºi reducând riscul de maladii cardiace, hipertensiune arterialã ºi hipercolesterolemie. De asemenea, reduce probabilitatea de a simÞi nevoia unei gustãri În timpul zilei, micºorând riscul de obezitate.
La studiu au participat 93 de femei obeze, care au consumat fie un prânz copios, fie o cinã bogatã, pe parcursul a 12 sãptãmâni. Dieta zilnicã a tuturor, cu un conÞinut moderat de carbohidraÞi ºi grãsimi, totaliza 1.400 de calorii. Primul grup consuma 700 de calorii la micul dejun, 500 la prânz ºi 200 la cinã; al doilea, 200 de calorii la micul dejun, 500 la prânz ºi 700 la cinã. Cina ºi micul dejun erau identice.
Ăn ceea ce priveÂşte grupul care a optat pentru un mic dejun copios, s-a ĂŽnregistrat o scĂŁdere a nivelurilor de grelinĂŁ, un hormon al apetitului, insulinĂŁ, glucozĂŁ Âşi trigliceride mai mare decât ĂŽn al doilea grup. Mai mult, dupĂŁ ĂŽncheierea studiului, persoanele care au optat pentru un mic dejun bogat au pierdut ĂŽn greutate, ĂŽn medie, 8,6 kilograme, ĂŽn timp ce voluntarele care au adoptat obiceiul unei cine copioase au slĂŁbit, ĂŽn medie, 3,5 kilograme.
De asemenea, circumferinĂža taliei s-a redus cu 8,3 centimetri ĂŽn cazul primului grup, comparativ cu 3,8 centimetri ĂŽn grupul al doilea.
Autorii acestui studiu concluzioneazĂŁ cĂŁ nu este important numai ce se consumĂŁ la o masĂŁ, momentul acesteia, dieta alimentarĂŁ corectĂŁ, alĂŁturi de exerciĂžiile fizice fiind indispensabile unei bune stĂŁri de sĂŁnĂŁtate.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Social
TAXA AUTO 2013. Un notar dezvĂŁluie cum sĂŁ ĂŽnmatriculezi maÂşina fĂŁrĂŁ sĂŁ plĂŁteÂşti TIMBRUL DE MEDIU
===============================================================
Pont de zile mari! Cum vĂŁ puteĂži ĂŽnmatricula maÂşina fĂŁrĂŁ sĂŁ plĂŁĂžiĂži TIMBRUL de MEDIU - EXCLUSIV
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
La Începutul lunii februarie Guvernul României a emis OrdonanÞa de Guvern 9/20013, privind Înmatricularea autoturismelor noi sau second hand pe teritoriul României. Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu zece la sutã faÞã de vechea taxã de poluare.
Pentru cã trãim În România ºi orice lege conÞine o portiÞã de scãpare, noua legislaÞie privind timbrul de mediu a fost deja ocolitã. Fãrã procese ºi adrese cãtre DirecÞiile de FinanÞe JudeÞene, ci doar cu un simplu drum pânã la cel mai apropiat notar public.
Ăn ultimele patru sĂŁptĂŁmâni, la ghiÂşeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere Âşi Ănmatriculare a Vehiculelor Cluj s-au prezentat mai mulĂži proprietari de autoturisme care au solicitat ĂŽnmatricularea autoturismelor, pe baza unor documente notariale din care rezultĂŁ cĂŁ dreptul de proprietate al autorutismului provine dintr-un partaj voluntar.
Astfel OUG 9/2013, la articolul 8 , litera f, prevede cĂŁ ”timbrul de mediu nu se plĂŁteÂşte atunci când autovehiculele sunt dobândite prin partaj”. Pe baza acestei prevederi românii se prezintĂŁ ĂŽn faĂža unui notar public Âşi solicitĂŁ efectuarea unui partaj voluntar.
Un notar clujean explicĂŁ, sub protecĂžia anonimatului, cum funcĂžioneazĂŁ schema. ”Azi am avut deja douĂŁ cazuri. MaÂşina este cumpĂŁratĂŁ, sĂŁ zicem din Germania, Âşi apoi vândutĂŁ pe baza unui act de mânĂŁ la doi cumpĂŁrĂŁtori din Cluj. Cei doi ĂŽncep demersurile pentru ĂŽnmatricularea maÂşinii Âşi, dupĂŁ ce ajung la RAR, unde obĂžin certificatul de autenticitate, se prezintĂŁ la notarul public unde solicitĂŁ partajul voluntar, adicĂŁ proprietatea trece asupra unuia dintre cei doi foÂşti proprietari, cu obligaĂžia ca cel care pierde proprietatea sĂŁ primeascĂŁ o compensaĂžie, adicĂŁ o sultĂŁ, proporĂžionalĂŁ cu contribuĂžia avutĂŁ la cumpĂŁrarea autoturismului. De multe ori, aceste sulte nu se plĂŁtesc deoarece cei care se prezintĂŁ ĂŽn faĂža notarului sunt ĂŽnĂželeÂşi”.
Pentru moment ĂŽn Cluj-Napoca, metoda nu este foarte cunoscutĂŁ. Comisarul Âşef Dan Florian, Âşeful Serviciului de ĂnmatriculĂŁri, a declarat cĂŁ ĂŽn ultimele sĂŁptĂŁmâni aproximativ 20 de persoane au solicitat ĂŽnmatricularea autoturismului pe baza partajului voluntar Âşi fĂŁrĂŁ plata taxei de timbru.
Nu la fel se Întâmplã ºi la Maramureº, unde protrivit comisarului ºef Florin Sironca, În ultima lunã, peste 800 de maramureºeni s-au prezentatl la ghiºeu ºi au cerut Înmatricularea autoturismului pe baza unui document notarial. Sironca a precizat cã În judeÞul Maramureº acest fenomen a devenit unul de masã ºi cã prin aceastã metodã bugetul de stat este prejudiciar de sume importante de bani.
TAXA AUTO 2013. Un notar dezvĂŁluie cum sĂŁ ĂŽnmatriculezi maÂşina fĂŁrĂŁ sĂŁ plĂŁteÂşti TIMBRUL DE MEDIU
===============================================================
Pont de zile mari! Cum vĂŁ puteĂži ĂŽnmatricula maÂşina fĂŁrĂŁ sĂŁ plĂŁĂžiĂži TIMBRUL de MEDIU - EXCLUSIV
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
La Începutul lunii februarie Guvernul României a emis OrdonanÞa de Guvern 9/20013, privind Înmatricularea autoturismelor noi sau second hand pe teritoriul României. Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu zece la sutã faÞã de vechea taxã de poluare.
Pentru cã trãim În România ºi orice lege conÞine o portiÞã de scãpare, noua legislaÞie privind timbrul de mediu a fost deja ocolitã. Fãrã procese ºi adrese cãtre DirecÞiile de FinanÞe JudeÞene, ci doar cu un simplu drum pânã la cel mai apropiat notar public.
Ăn ultimele patru sĂŁptĂŁmâni, la ghiÂşeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere Âşi Ănmatriculare a Vehiculelor Cluj s-au prezentat mai mulĂži proprietari de autoturisme care au solicitat ĂŽnmatricularea autoturismelor, pe baza unor documente notariale din care rezultĂŁ cĂŁ dreptul de proprietate al autorutismului provine dintr-un partaj voluntar.
Astfel OUG 9/2013, la articolul 8 , litera f, prevede cĂŁ ”timbrul de mediu nu se plĂŁteÂşte atunci când autovehiculele sunt dobândite prin partaj”. Pe baza acestei prevederi românii se prezintĂŁ ĂŽn faĂža unui notar public Âşi solicitĂŁ efectuarea unui partaj voluntar.
Un notar clujean explicĂŁ, sub protecĂžia anonimatului, cum funcĂžioneazĂŁ schema. ”Azi am avut deja douĂŁ cazuri. MaÂşina este cumpĂŁratĂŁ, sĂŁ zicem din Germania, Âşi apoi vândutĂŁ pe baza unui act de mânĂŁ la doi cumpĂŁrĂŁtori din Cluj. Cei doi ĂŽncep demersurile pentru ĂŽnmatricularea maÂşinii Âşi, dupĂŁ ce ajung la RAR, unde obĂžin certificatul de autenticitate, se prezintĂŁ la notarul public unde solicitĂŁ partajul voluntar, adicĂŁ proprietatea trece asupra unuia dintre cei doi foÂşti proprietari, cu obligaĂžia ca cel care pierde proprietatea sĂŁ primeascĂŁ o compensaĂžie, adicĂŁ o sultĂŁ, proporĂžionalĂŁ cu contribuĂžia avutĂŁ la cumpĂŁrarea autoturismului. De multe ori, aceste sulte nu se plĂŁtesc deoarece cei care se prezintĂŁ ĂŽn faĂža notarului sunt ĂŽnĂželeÂşi”.
Pentru moment ĂŽn Cluj-Napoca, metoda nu este foarte cunoscutĂŁ. Comisarul Âşef Dan Florian, Âşeful Serviciului de ĂnmatriculĂŁri, a declarat cĂŁ ĂŽn ultimele sĂŁptĂŁmâni aproximativ 20 de persoane au solicitat ĂŽnmatricularea autoturismului pe baza partajului voluntar Âşi fĂŁrĂŁ plata taxei de timbru.
Nu la fel se Întâmplã ºi la Maramureº, unde protrivit comisarului ºef Florin Sironca, În ultima lunã, peste 800 de maramureºeni s-au prezentatl la ghiºeu ºi au cerut Înmatricularea autoturismului pe baza unui document notarial. Sironca a precizat cã În judeÞul Maramureº acest fenomen a devenit unul de masã ºi cã prin aceastã metodã bugetul de stat este prejudiciar de sume importante de bani.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Aerul conditionat si pericolul acestuia
Mulți oameni sunt ĂŽn mașinile lor, de dimineata, pana seara, 7 zile pe sĂŁptĂŁmânĂŁ.
Deschideți ferestrele pentru un timp, apoi intrati in masina si, dupĂŁ câteva minute, porniți AC. VĂŁ rugĂŁm sĂŁ nu porniți A / C de ĂŽndatĂŁ ce intrati ĂŽn mașinĂŁ.
IatĂŁ de ce: Conform cercetarilor, tabloul de bord al masinii, scaune, A / C conducte, de fapt toate obiectele sunt din material plastic ĂŽn vehiculul dumneavoastrĂŁ, si expuse la caldura de la lumina soarelui.. Emit benzen, o toxina si o substanțĂŁ cancerigenĂŁ mare. Nu dai importanta la mirosul de plastic incins din masina ta, pentru ca te grabesti….
Benzenul cauzeaza anemie si reduce celulele albe din sange. Expunerea prelungitĂŁ poate provoca leucemie si creste riscul altor forme de cancer. Poate provoca, de asemenea, avorturi spontane la femeile gravide.
Nivelul acceptat de benzen este de: 50 mg pe sq.ft.
O mașinĂŁ parcatĂŁ, intr-un spatiu interior, cu ferestrele ĂŽnchise, va conține 400-800 mg de benzen – de 8 ori nivelul acceptabil.
Dacã masina este parcata În aer liber În soare, la o temperaturã de peste 60 de grade F, nivelul de Benzen ajunge pânã la 2000-4000 mg, de 40 de ori peste nivelul acceptabil.
Oamenii care intra in masina, pãstrând ferestrele Închise, În cele din urmã vor inhala cantitati excesive de toxine de benzen.
Benzenul afecteazĂŁ rinichii și ficatul. Ce e mai rĂŁu, este extrem de dificil pentru corp de a elimina aceasta toxina.
Asa ca, deschideți ferestrele și ușile de la masina voastra si asteptati un timp pentru evacuarea benzenului din interior, ĂŽnainte de a pĂŁtrunde ĂŽn habitaclu.
Mulți oameni sunt ĂŽn mașinile lor, de dimineata, pana seara, 7 zile pe sĂŁptĂŁmânĂŁ.
Deschideți ferestrele pentru un timp, apoi intrati in masina si, dupĂŁ câteva minute, porniți AC. VĂŁ rugĂŁm sĂŁ nu porniți A / C de ĂŽndatĂŁ ce intrati ĂŽn mașinĂŁ.
IatĂŁ de ce: Conform cercetarilor, tabloul de bord al masinii, scaune, A / C conducte, de fapt toate obiectele sunt din material plastic ĂŽn vehiculul dumneavoastrĂŁ, si expuse la caldura de la lumina soarelui.. Emit benzen, o toxina si o substanțĂŁ cancerigenĂŁ mare. Nu dai importanta la mirosul de plastic incins din masina ta, pentru ca te grabesti….
Benzenul cauzeaza anemie si reduce celulele albe din sange. Expunerea prelungitĂŁ poate provoca leucemie si creste riscul altor forme de cancer. Poate provoca, de asemenea, avorturi spontane la femeile gravide.
Nivelul acceptat de benzen este de: 50 mg pe sq.ft.
O mașinĂŁ parcatĂŁ, intr-un spatiu interior, cu ferestrele ĂŽnchise, va conține 400-800 mg de benzen – de 8 ori nivelul acceptabil.
Dacã masina este parcata În aer liber În soare, la o temperaturã de peste 60 de grade F, nivelul de Benzen ajunge pânã la 2000-4000 mg, de 40 de ori peste nivelul acceptabil.
Oamenii care intra in masina, pãstrând ferestrele Închise, În cele din urmã vor inhala cantitati excesive de toxine de benzen.
Benzenul afecteazĂŁ rinichii și ficatul. Ce e mai rĂŁu, este extrem de dificil pentru corp de a elimina aceasta toxina.
Asa ca, deschideți ferestrele și ușile de la masina voastra si asteptati un timp pentru evacuarea benzenului din interior, ĂŽnainte de a pĂŁtrunde ĂŽn habitaclu.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Un profesor universitar din Suceava ĂŽnvațĂŁ șoferii cum sĂŁ scape de amenzile radar
Gheorghe Gutt expune o serie de argumente prin care demonstreazĂŁ disfuncĂžionalitĂŁĂžile Âşi neregulilor sistemelor radar. Potrivit lui, toate dovezile expuse sunt argumente suficiente pentru cei care doresc sĂŁ conteste ĂŽn instanțĂŁ o amendĂŁ sau suspendarea carnetului de conducere pentru depĂŁÂşirea vitezei, mĂŁsuratĂŁ din mersul mașinii poliției.
Seria argumentelor expuse de profesorul Gutt par stufoase Âşi greu de pĂŁtruns la prima vedere. UrmĂŁrind ĂŽnsĂŁ cu atenĂžie firul raĂžionamentului sĂŁu, dovezile pe care se bazeazĂŁ demonstraĂžia prind sens.
„Ăn primul rând, ilegalitatea nu este una mĂŁruntĂŁ, ci este una gravĂŁ”, spune Gheorghe Gutt.
Acesta a dezbĂŁtut pas cu pas ĂŽntreaga problematicĂŁ, detecția vitezei de pe loc, de cĂŁtre aparatele radar, fiind primul subiect tratat.
„AÂşa cum am menționat, viteza este o mĂŁrime metrologicĂŁ. PoliĂžia este obligatĂŁ sĂŁ mĂŁsoare o vitezĂŁ absolutĂŁ, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca maÂşina poliĂžiei sĂŁ stea pe loc și nicidecum sĂŁ fie ĂŽn miÂşcare”, aratĂŁ profesorul. El mai precizeazĂŁ cĂŁ ĂŽn momentul mĂŁsurĂŁrii vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul Âşoselei trebuie sĂŁ fie cuprins ĂŽntre 5 și 20 de grade din cauza faptului cĂŁ emisia radiației de cĂŁtre antena radar se face dupĂŁ un con, iar pentru ca mĂŁsurĂŁtoarea sĂŁ fie corectĂŁ, vârful acestui con trebuie sĂŁ cadĂŁ sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depĂŁșeÂşte 20 de grade, cu atât eroarea de mĂŁsurare este mai ridicatĂŁ. DacĂŁ aceste condiții sunt respectate, mĂŁsurĂŁtoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectĂŁ, având erori de mĂŁsurare tolerate de câteva procente (aceste procente diferĂŁ de la țarĂŁ la țarĂŁ).
Cât despre detecția vitezei din mers, Gutt explicĂŁ: „Atunci când se mĂŁsoarĂŁ viteza din mers, se determinĂŁ viteza relativĂŁ ĂŽntre vehiculul vizat și cel al poliției, ceea ce evident contravine Legii Metrologiei, dar Âşi unui principiu fizico-matematic (principiu ce stĂŁ la baza ecuaĂžiei Doppler)”. Cu toate acestea, unele țĂŁri, printre care și România, folosesc mĂŁsurarea vitezei autovehiculelor cu radar și din mers, respectiv determinĂŁ viteza vehiculului vizat la „ĂŽntâlnire” sau „din urmĂŁrire”. Pentru ca acest tip de mĂŁsurĂŁtoare sĂŁ fie acceptatĂŁ, ĂŽn unele Þãri sunt impuse poliĂžiei o serie de condiĂžii tehnice Âşi metrologice care garanteazĂŁ, ĂŽn primul rând, cĂŁ viteza maÂşinii poliĂžiei este mĂŁsuratĂŁ metrologic.
Gheorghe Gutt expune o serie de argumente prin care demonstreazĂŁ disfuncĂžionalitĂŁĂžile Âşi neregulilor sistemelor radar. Potrivit lui, toate dovezile expuse sunt argumente suficiente pentru cei care doresc sĂŁ conteste ĂŽn instanțĂŁ o amendĂŁ sau suspendarea carnetului de conducere pentru depĂŁÂşirea vitezei, mĂŁsuratĂŁ din mersul mașinii poliției.
Seria argumentelor expuse de profesorul Gutt par stufoase Âşi greu de pĂŁtruns la prima vedere. UrmĂŁrind ĂŽnsĂŁ cu atenĂžie firul raĂžionamentului sĂŁu, dovezile pe care se bazeazĂŁ demonstraĂžia prind sens.
„Ăn primul rând, ilegalitatea nu este una mĂŁruntĂŁ, ci este una gravĂŁ”, spune Gheorghe Gutt.
Acesta a dezbĂŁtut pas cu pas ĂŽntreaga problematicĂŁ, detecția vitezei de pe loc, de cĂŁtre aparatele radar, fiind primul subiect tratat.
„AÂşa cum am menționat, viteza este o mĂŁrime metrologicĂŁ. PoliĂžia este obligatĂŁ sĂŁ mĂŁsoare o vitezĂŁ absolutĂŁ, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca maÂşina poliĂžiei sĂŁ stea pe loc și nicidecum sĂŁ fie ĂŽn miÂşcare”, aratĂŁ profesorul. El mai precizeazĂŁ cĂŁ ĂŽn momentul mĂŁsurĂŁrii vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul Âşoselei trebuie sĂŁ fie cuprins ĂŽntre 5 și 20 de grade din cauza faptului cĂŁ emisia radiației de cĂŁtre antena radar se face dupĂŁ un con, iar pentru ca mĂŁsurĂŁtoarea sĂŁ fie corectĂŁ, vârful acestui con trebuie sĂŁ cadĂŁ sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depĂŁșeÂşte 20 de grade, cu atât eroarea de mĂŁsurare este mai ridicatĂŁ. DacĂŁ aceste condiții sunt respectate, mĂŁsurĂŁtoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectĂŁ, având erori de mĂŁsurare tolerate de câteva procente (aceste procente diferĂŁ de la țarĂŁ la țarĂŁ).
Cât despre detecția vitezei din mers, Gutt explicĂŁ: „Atunci când se mĂŁsoarĂŁ viteza din mers, se determinĂŁ viteza relativĂŁ ĂŽntre vehiculul vizat și cel al poliției, ceea ce evident contravine Legii Metrologiei, dar Âşi unui principiu fizico-matematic (principiu ce stĂŁ la baza ecuaĂžiei Doppler)”. Cu toate acestea, unele țĂŁri, printre care și România, folosesc mĂŁsurarea vitezei autovehiculelor cu radar și din mers, respectiv determinĂŁ viteza vehiculului vizat la „ĂŽntâlnire” sau „din urmĂŁrire”. Pentru ca acest tip de mĂŁsurĂŁtoare sĂŁ fie acceptatĂŁ, ĂŽn unele Þãri sunt impuse poliĂžiei o serie de condiĂžii tehnice Âşi metrologice care garanteazĂŁ, ĂŽn primul rând, cĂŁ viteza maÂşinii poliĂžiei este mĂŁsuratĂŁ metrologic.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Fructele Âşi legumele de culoare NEAGRĂ. BERGISTEROLUL, puternic anti-oxidant natural -
Fructele Âşi legumele de culoare NEAGRĂ conĂžin… un colorant polifenolic numit BERGISTEROL, adicĂŁ de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant cunoscut !!!
Când am folosit ĂŽn limbaj medical cuvântul “anti-oxidant” primul lucru la care trebuie sĂŁ vĂŁ gândiĂži este “anti-cancer” (atât prevenĂžie, cât Âşi terapie naturalĂŁ), anti-ĂŽmbĂŁtrânire Âşi status antiinflamator; dar nu numai atât !
Sã nu cumva sã uitaÞi cã a doua cauzã de deces la nivel European este reprezentatã de CANCER ; Însã În România, Începând cu 1997 principala cauzã de deces este reprezentatã de cancer ºi apoi de bolile cardio-vasculare!
Dar oare aceastã minune a cerului (Bergisterolul) sã ºtie sã facã doar atât ? Nici pe departe ! Hai sã vedem Împreunã:
- Ăntâi de toate se gĂŁseÂşte ĂŽn general ĂŽn fructele de culoare indigo-viÂşiniu spre negru (dar nu numai) : dude NEGRE, cireÂşe NEGRE, struguri NEGRI, sâmburii de struguri NEGRI (dar Âşi albi), mure NEGRE, NONI, RODI, ALOE VERA, corcoduÂşe NEGRE, coacĂŁze NEGRE, prunele ĂŽnchise la culoare, AFINE, varza roÂşie, ceapa roÂşie, merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRĂ, fasolea NEAGRĂ, dar Âşi din varza de Bruxelles (care poate fi consumatĂŁ Âşi fiartĂŁ), fragi, alune. Ultimele 3 sunt varietĂŁĂžile de legume Âşi fructe care nu prezintĂŁ culoarea NEAGRĂ, dar conĂžin totuÂşi Bergisterol ĂŽntr-o cantitate micĂŁ!
- Bergisterol existã Într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliÞã de strugure, mai mult decât dublul oricãrei alte surse identificate
- Are un efect de distrugere tumoralã directã, acÞionând Împotriva oricãrui tip de localizare tumoralã, dar mai ales asupra celor hormono-dependente (sân, uter, ovar, testicul, prostatã, ficat, stomac) ºi a melanomului malign (localizãri tumorcea mai periculoasã localizare canceroasã a pielii ºi una dintre primele 3ale ca agresivitate)
- Blocheazã formarea de vase de sânge În jurul tumorii, dar ºi metastazarea celulelor maligne.
- ConferĂŁ o protecĂžie deosebitĂŁ materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutaĂžii
- Este SINGURUL anti-oxidant care acĂžioneazĂŁ direct pe gena MatusalemicĂŁ (sau “gena longevitĂŁĂžii”) având capacitatea de a creÂşte durata Âşi calitatea vieĂžii
- Are ºi efect de potenÞator de efect (bioflavonoid) pentru toate mineralele ºi vitaminele Întâlnite În cale, amplificând efectele acestora de zeci-sute de ori !!!
- Are un potenĂžial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C Âşi E la un loc
- Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E În protecÞia anti-oxidativã a LDL-colesterolului
- nivelul sangvin al colesterolului total Âşi al trigliceridelor
- Este un vasodilatator arterial
- Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic
- Se Âştie cĂŁ are capacitatea de a inhiba agregarea plachetarĂŁ indusĂŁ de trombinĂŁ Âşi ADP (Kimura) => efect anti-trombotic
- Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai!), antialergice (inhibând eliberarea Histaminei), antibacteriene ºi antiinflamatoare
- elasticitatea articulaÞiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen atât la nivel articular, cât ºi În piele (astfel având ºi un rol cosmetic). PreÎntâmpinã ridarea ºi Îmbãtrânirea pielii, menÞinându-i elasticitatea ºi tinereÞea
- Are efect protectiv faÞã de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, Împiedicând astfel microglia sã distrugã neuronii
- ExistĂŁ studii ĂŽncurajatoare referitoare la potenĂžialul terapeutic al sĂŁu ĂŽn ceea ce priveÂşte Âşi alte boli neuro-degenerative
- toleranĂža la efort, performanĂžele fizice Âşi psihice
- durata de viaÞã ºi potenÞialul reproductiv la animalele de experienÞã pe care a fost testat (cu 15-30%)
Capac la toate, se mai comportĂŁ Âşi ca un hormon fito-estrogen, adicĂŁ :
a) Reprezintã cel mai puternic fixator de Calciu În / din oase (alãturi de exerciÞiul fizic), prevenind ºi combãtând eficient osteoporoza
b) ConferĂŁ protecĂžie vascularĂŁ majorĂŁ, chiar Âşi la bĂŁrbaĂži
c) Combate tulburĂŁrile de climacteriu
d) AjutĂŁ la regularizarea ciclului menstrual Âşi se opune oricĂŁror manifestĂŁri dismenoreice
e) Chiar În exces, conferã protecÞie Împotriva cancerului de sân ºi col uterin ºi nu induce cancer
f) Protejeazã celulele nervoase Împotriva efectelor devastatoare ale stresului + mãresc durata de viaÞã a acestora + se opun apoptozei (morÞii) acestora !
g) CreÂşte eliminarea renalĂŁ a acidului uric, prevenind acumularea sa Âşi riscul de a dezvolta gutĂŁ sau litiazĂŁ uricĂŁ
h) (Fito-) estrogenii sunt substanĂže inductoare enzimatice (hepatice) cu rol ĂŽn detoxifierea organismului, dar nu numai: creÂşte sinteza antioxidanĂžilor endogeni, a substanĂželor necesare corpului etc.
ATENĂIE !!!
- Persoanele care NU au cancer În acest moment pot consuma TOATE alimentele menÞionate mai sus de culoare NEAGRà pentru a beneficia de cât mai mult Bergisterol.
VĂŁ doresc numai bine + sĂŁ ne bucurĂŁm de acest factor NEGRU pentru sĂŁnĂŁtatea noastrĂŁ !
Dr. MĂŁrginean CĂŁlin
Fructele Âşi legumele de culoare NEAGRĂ conĂžin… un colorant polifenolic numit BERGISTEROL, adicĂŁ de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant cunoscut !!!
Când am folosit ĂŽn limbaj medical cuvântul “anti-oxidant” primul lucru la care trebuie sĂŁ vĂŁ gândiĂži este “anti-cancer” (atât prevenĂžie, cât Âşi terapie naturalĂŁ), anti-ĂŽmbĂŁtrânire Âşi status antiinflamator; dar nu numai atât !
Sã nu cumva sã uitaÞi cã a doua cauzã de deces la nivel European este reprezentatã de CANCER ; Însã În România, Începând cu 1997 principala cauzã de deces este reprezentatã de cancer ºi apoi de bolile cardio-vasculare!
Dar oare aceastã minune a cerului (Bergisterolul) sã ºtie sã facã doar atât ? Nici pe departe ! Hai sã vedem Împreunã:
- Ăntâi de toate se gĂŁseÂşte ĂŽn general ĂŽn fructele de culoare indigo-viÂşiniu spre negru (dar nu numai) : dude NEGRE, cireÂşe NEGRE, struguri NEGRI, sâmburii de struguri NEGRI (dar Âşi albi), mure NEGRE, NONI, RODI, ALOE VERA, corcoduÂşe NEGRE, coacĂŁze NEGRE, prunele ĂŽnchise la culoare, AFINE, varza roÂşie, ceapa roÂşie, merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRĂ, fasolea NEAGRĂ, dar Âşi din varza de Bruxelles (care poate fi consumatĂŁ Âşi fiartĂŁ), fragi, alune. Ultimele 3 sunt varietĂŁĂžile de legume Âşi fructe care nu prezintĂŁ culoarea NEAGRĂ, dar conĂžin totuÂşi Bergisterol ĂŽntr-o cantitate micĂŁ!
- Bergisterol existã Într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliÞã de strugure, mai mult decât dublul oricãrei alte surse identificate
- Are un efect de distrugere tumoralã directã, acÞionând Împotriva oricãrui tip de localizare tumoralã, dar mai ales asupra celor hormono-dependente (sân, uter, ovar, testicul, prostatã, ficat, stomac) ºi a melanomului malign (localizãri tumorcea mai periculoasã localizare canceroasã a pielii ºi una dintre primele 3ale ca agresivitate)
- Blocheazã formarea de vase de sânge În jurul tumorii, dar ºi metastazarea celulelor maligne.
- ConferĂŁ o protecĂžie deosebitĂŁ materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutaĂžii
- Este SINGURUL anti-oxidant care acĂžioneazĂŁ direct pe gena MatusalemicĂŁ (sau “gena longevitĂŁĂžii”) având capacitatea de a creÂşte durata Âşi calitatea vieĂžii
- Are ºi efect de potenÞator de efect (bioflavonoid) pentru toate mineralele ºi vitaminele Întâlnite În cale, amplificând efectele acestora de zeci-sute de ori !!!
- Are un potenĂžial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C Âşi E la un loc
- Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E În protecÞia anti-oxidativã a LDL-colesterolului
- nivelul sangvin al colesterolului total Âşi al trigliceridelor
- Este un vasodilatator arterial
- Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic
- Se Âştie cĂŁ are capacitatea de a inhiba agregarea plachetarĂŁ indusĂŁ de trombinĂŁ Âşi ADP (Kimura) => efect anti-trombotic
- Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai!), antialergice (inhibând eliberarea Histaminei), antibacteriene ºi antiinflamatoare
- elasticitatea articulaÞiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen atât la nivel articular, cât ºi În piele (astfel având ºi un rol cosmetic). PreÎntâmpinã ridarea ºi Îmbãtrânirea pielii, menÞinându-i elasticitatea ºi tinereÞea
- Are efect protectiv faÞã de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, Împiedicând astfel microglia sã distrugã neuronii
- ExistĂŁ studii ĂŽncurajatoare referitoare la potenĂžialul terapeutic al sĂŁu ĂŽn ceea ce priveÂşte Âşi alte boli neuro-degenerative
- toleranĂža la efort, performanĂžele fizice Âşi psihice
- durata de viaÞã ºi potenÞialul reproductiv la animalele de experienÞã pe care a fost testat (cu 15-30%)
Capac la toate, se mai comportĂŁ Âşi ca un hormon fito-estrogen, adicĂŁ :
a) Reprezintã cel mai puternic fixator de Calciu În / din oase (alãturi de exerciÞiul fizic), prevenind ºi combãtând eficient osteoporoza
b) ConferĂŁ protecĂžie vascularĂŁ majorĂŁ, chiar Âşi la bĂŁrbaĂži
c) Combate tulburĂŁrile de climacteriu
d) AjutĂŁ la regularizarea ciclului menstrual Âşi se opune oricĂŁror manifestĂŁri dismenoreice
e) Chiar În exces, conferã protecÞie Împotriva cancerului de sân ºi col uterin ºi nu induce cancer
f) Protejeazã celulele nervoase Împotriva efectelor devastatoare ale stresului + mãresc durata de viaÞã a acestora + se opun apoptozei (morÞii) acestora !
g) CreÂşte eliminarea renalĂŁ a acidului uric, prevenind acumularea sa Âşi riscul de a dezvolta gutĂŁ sau litiazĂŁ uricĂŁ
h) (Fito-) estrogenii sunt substanĂže inductoare enzimatice (hepatice) cu rol ĂŽn detoxifierea organismului, dar nu numai: creÂşte sinteza antioxidanĂžilor endogeni, a substanĂželor necesare corpului etc.
ATENĂIE !!!
- Persoanele care NU au cancer În acest moment pot consuma TOATE alimentele menÞionate mai sus de culoare NEAGRà pentru a beneficia de cât mai mult Bergisterol.
VĂŁ doresc numai bine + sĂŁ ne bucurĂŁm de acest factor NEGRU pentru sĂŁnĂŁtatea noastrĂŁ !
Dr. MĂŁrginean CĂŁlin
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
SUCURI VINDECATOARE si multe alte din gradina, pentru sanatatea ta.
SUCURI VINDECATOARE
Legumele proaspete sunt primele pe lista alimentelor atunci când vine vorba despre sãnãtate. sucurile obÞinute din legume proaspete fac minuni pentru sãnãtate datoritã aportului ridicat de vitamine ºi de minerale pe care Îl aduc organismului.
SUCUL DE ROÂŞII PROTEJEAZĂ INIMA
Sucul de roÂşii este ideal ĂŽn primul rând pentru inimĂŁ, ĂŽntrucât acesta are proprietatea de a fluidiza sângele, prin urmare reduce riscul afecĂžiunilor vasculare, precum cardiopatia ischemicĂŁ sau insuficienĂža cardiacĂŁ. Ăn acest sens e nevoie sĂŁ se ĂžinĂŁ o curĂŁ ĂŽn care sĂŁ se bea 200 ml de suc de roÂşii de trei ori pe zi, timp de o lunĂŁ. Acesta se bea imediat dupĂŁ preparare.
SUCUL DE ARDEI GRAS PREVINE BALONARE ÂŞI ĂNTĂREÂŞTE PĂRUL ÂŞI UNGHIILE
Persoanele care au probleme cu pĂŁrul, fie le cade, fie este lipsit de strĂŁlucire Âşi se toceÂşte rapid, e bine sĂŁ facĂŁ o curĂŁ cu suc de ardei gras. DatoritĂŁ conĂžinutului bogat ĂŽn siliciu, sucul de ardei gras ĂŽntĂŁreÂşte nu doar rĂŁdĂŁcina firului de pĂŁr, ci Âşi unghiile. Ăn plus, e util ĂŽn caz de crampe sau de balonare. De preferat e sĂŁ se bea proaspĂŁt, cu ĂŽnghiĂžituri mici, cu jumĂŁtate de orĂŁ ĂŽnainte de mesele principale. Ăn plus, trebuie menĂžionat faptul cĂŁ este mai eficient ĂŽn combinaĂžie cu alte sucuri: o parte suc de ardei gras, douĂŁ pĂŁrĂži de suc de spanac Âşi douĂŁ de suc de morcovi.
ĂELINA DRENEAZĂ BILA, IAR CARTOFUL VINE DE HAC ULCERULUI
Sucul de Þelinã este depurativ natural, dreneazã bila ºi eliminã gazele intestinale dacã se beau zilnic câte trei pahare cu suc pentru 15-20 de zile.
Sucul de cartofi trateazã ulcerul. Pentru un gust uºor de suportat e bine sã fie bãut În amestec cu suc de morcovi, timp de o lunã, câte o jumãtate de pahar cu suc de patru ori pe zi. Pentru diabetici este suficientã o curã de zece zile.
SUCUL DE CASTRAVETE, IDEAL ĂN BOLILE DE RINICHI
Un alt aliment pe care ĂŽl folosim de obicei la salatĂŁ, castravetele, poate fi fĂŁcut Âşi el suc. Acesta e recomandat, de obicei, fie ĂŽn combinaĂžie cu sucul de morcovi Âşi ridiche neagrĂŁ, fie cu sucul de morcovi Âşi sfeclĂŁ roÂşie. La fel ca ĂŽn cazul celui de roÂşii, e nevoie de 200 de mililitri de suc de castraveĂži, ĂŽnsĂŁ combinat cu un amestec ĂŽn pĂŁrĂži egale de 200 de mililitri din produsele mai sus menĂžionate. O curĂŁ de o lunĂŁ poate dizolva pietrele la rinichi, ĂŽn plus, sucul de castraveĂži este un bun diuretic Âşi dĂŁ rezultate ĂŽn bolile de rinichi, cum este litiaza renalĂŁ.
SFECLA ROÂŞIE COBOARĂ VALORILE TENSIUNII
Persoanele care au tensiunea mare e indicat sã bea suc proaspãt de sfeclã roºie, câte un pahar pe zi, În trei reprize.
Sucul de ceapã combate ateroscleroza. La sucul obÞinut dintr-un kilogram de ceapã roºie se adaugã 300 de grame de miere. Se pune sucul la frigider ºi se iau câte 50 de mililitri pe zi, timp de trei-patru luni.
SUCUL DE CEAPA COMBATE ATEROSCLEROZA
Una dintre cele mai raspandite afectiuni, ateroscleroza, manifestata prin ingrosarea peretilor arterelor, poate fi combatuta cu ajutorul sucului de ceapa.
Preparare si utilizare: In sucul obtinut dintr-un kilogram de ceapa rosie adaugi 300 de grame de miere. Tii sucul la frigider si iei din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni. Un pahar de suc de ceapa pe zi, diluat cu putina apa, suc de telina sau de morcovi, alunga astenia.
SUCUL DE SPARANGHEL, UN BUN DIURETIC
Cura cu suc de sparanghel este eficienta in cazul tulburarilor renale. Are actiune diuretica datorita unei substante numite sparanghina.
Preparare si utilizare: Se bea un pahar pe zi, indoit cu putin suc de morcovi. In combinatie cu suc de telina, alunga oboseala.
TOP 3 SUCURI NATURALE CARE ĂIN LA DISTANĂĂ BOLILE DE INIMĂ, AFECĂIUNILE RINICHILOR ÂŞI CANCERUL
Folosirea sucurilor pentru purificarea, regenerarea Âşi vindecarea organismului este recomandatĂŁ din douĂŁ motive ĂŽntemeiate: pe de o parte, pentru cĂŁ partea esenĂžialĂŁ se aflĂŁ ĂŽn seva lor care se obĂžine sub formĂŁ de suc, iar pe de altĂŁ parte, pentru cĂŁ sucul de legume crude este asimilat ĂŽn organism ĂŽn aproximativ 10-15 minute Âşi este folosit aproape ĂŽn ĂŽntregime pentru hrĂŁnirea Âşi regenerarea Ăžesuturilor, cu un efort minim al aparatului digestiv.
SUCUL DE CASTRAVEĂI DIZOLVĂ PIETRELE LA RINICHI
RĂŁcoritor, sucul de castraveĂži este un bun diuretic Âşi dĂŁ rezultate ĂŽn bolile de rinichi, cum este litiaza renalĂŁ.
Preparare Âşi utilizare: AmestecaĂži 200 ml de suc de castraveĂži cu 200 ml de suc de morcovi Âşi de ridiche neagrĂŁ, plus putĂžnĂŁ miere. La fel de bun este amestecul de suc de castraveĂži, morcovi Âşi de sfeclĂŁ roÂşie.
SUCUL DE CEAPĂ COMBATE ATEROSCLEROZA
Una dintre cele mai rãspândite afecÞiuni, ateroscleroza, manifestatã prin Îngroºarea pereÞilor arterelor, poate fi combãtutã cu ajutorul sucului de ceapã.
Preparare Âşi utilizare: ĂŽn sucul obĂžinut dintr-un kilogram de ceapĂŁ roÂşie adĂŁugaĂži 300 de grame de miere. ĂineĂži sucul la frigider Âşi luaĂži din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni.
SUCUL DE SFECLA ĂINE CANCERUL LA DISTANĂĂ
Ăn cartea sa despre tratarea cancerului cu ajutorul sucurilor de legume, vândutĂŁ ĂŽn peste un milion de exemplare la nivel mondial, Breuss recomandĂŁ o combinaĂžie de sucuri (sfeclĂŁ roÂşie – 100 ml, ĂželinĂŁ – 50 ml Âşi morcovi – 300 ml), care se obĂžine uÂşor cu ajutorul unui storcĂŁtor electric. Ăn opinia terapeutului, sucul de sfeclĂŁ este cel mai important deoarece blocheazĂŁ dezvoltarea tumorilor.
DatoritĂŁ vitaminelor, fibrelor insolubile, flavonoidelor, dar Âşi efectelor antioxdinate, sfecla roÂşie poate fi folositĂŁ cu succes ĂŽn prevenirea Âşi combaterea leucemiei, cancerului colo-rectal, cancerului pulmonar Âşi a celui gastric. Ăn cazul leucemiilor se recomandĂŁ consumul a 450 ml din sucul Breuss, zilnic, timp de douĂŁ luni. DupĂŁ 15 zile de pauzĂŁ, cura poate fi reluatĂŁ. Conform specialiÂştilor, aceasta terapie nu intrĂŁ ĂŽn opoziĂžie cu niciun altfel de tratament, fie el alopat sau naturist.
CAISELE – FRUCTELE ZEILOR
8 BENEFICII PENTRU SANATATE
Caisele (Prunus armeniaca) sunt un gen de fructe inrudite cu prunele. Caisele sunt originare din Armenia si partile de granita dintre cele 2 continente: Europa si Asia.
Caisele sunt cultivate de secole in China si Europa, grecii fiind cei care le-au adus de pe teritoriul Armeniei.
Gustul caiselor li s-a parut atat de bun, incat i-au atribuit sorginte divina, socotindu-l un nectar al zeilor, iar caisele au devenit ofrande pentru zei.
Mai mult, se credea ca cei care consuma aceste fructe vor avea un trup tanar si viguros si o minte agera, pana la varste inaintate.
CAISELE- PROPRIETATI NUTRITIVE
Caisele sunt o sursa excelenta de vitamina A, o sursa bogata de vitamina C, fibre si potasiu.
Caisele contin antioxidanti puternici din categoria carotenoizilor, care le dau culoarea specifica, portocalie, galbena, rosie, precum si antioxidantii luteina si zeaxantina. Un alt antioxidant important care se gaseste in compozitia caiselor este licopenul.
Caisele mai contin vitamine din complexul B, vitamina E si K.
Dintre minerale, caisele sunt bogate in calciu si magneziu, dar contin si fosfor, fier, precum si urme de cupru, zinc, seleniu, mangan.
CURA CU CAISE
Zilnic se consuma 0,5- 1 kg de caise, in mai multe reprize, cu aproximativ 30 de minute inaintea meselor principale.
O cura cu caise dureaza minim 14 zile, sau 1-2 zile daca se consuma numai caise.
CAISELE USCATE
Caisele uscate sunt foarte sanatoase, dar de cele mai multe ori sunt conservate cu dioxid de sulf, de aceea ne vom uita cu atentie pe eticheta, cautand doar acele fructe care sunt obtinute prin simpla uscare si nu contin conservanti.
MIEZUL DIN SAMBURELE DE CAISA
In medicina chineza, miezul de cais, era folosit ca remediu pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul, bronsita, emfizemul sau tusea cronica. Miezul de caisa contine cianati care nu sunt benefici pentru sanatate, de aceea nu se consuma in cantitati mari.
CAISELE – PROPRIETATI TERAPEUTICE
Doza minima pentru a obtine efecte terapeutice de pe urma administrarii acestor fructe este de 350 de grame pe zi, aproximativ 10 caise crude.
CAISE BENEFICII: AFECTIUNI RESPIRATORII
In caz de bronsita, astm, tuberculoza – se fac de doua ori pe an cure cu miez de samburi de caisa, care au un efect imunostimulator si previn agravarea acestor afectiuni.
Se consuma 3 mieji, dimineata, la micul dejun, timp de 30 zile.
Intre cure se lasa o perioada de minim 2 luni.
Consumul fructelor are de asemenea, efecte antioxidante si antiinflamatorii prevenind aparitia astmului si a afectiunilor pulmonare cronice.
CAISE BENEFICII: CANCER
S-a descoperit ca licopenul, o substanta antioxidanta care da culoarea galben-portocalie caiselor are un efect puternic de preventie a dezvoltarii celulelor tumorale la nivelul prostatei.
Amigdalina sau vitamina B17 din miezul de caisa este unul din cei mai importanti antitumorali in cancerul de san. Se consuma cate 5 samburi de caisa/zi, timp de 30 de zile. Intre cure se face o pauza de o luna. Acest tratament este indicat si in cancerul pulmonar.
Anumiti compusi din caise (pectina), dar si din samburi sunt factori preventivi impotriva cancerului de colon.
CAISE BENEFICII: DEGENERESCENTA MACULARA
Vitamina A si beta-carotenii reduc riscul degenerescentei maculare si a cataractei, ajutand la pastrarea vederii timp indelungat. Caisa este unul din cele mai bogate alimente in vitamina A, fiind intrecuta doar de catina. O singura caisa furnizeaza aproximativ 20% din necesarul zilnic de vitamina A al unui adult.
CAISE BENEFICII: PROTECTIE CARDIOVASCULARA
Numerosi nutrienti din caise cum ar fi vitaminele A, C, antioxidantii, potasiul protejeaza vasele coronariene impotriva depozitelor de colesterol si cresc elasticitatea vaselor de sange, prevenind hipertensiunea.
CAISE BENEFICII: IMBUNATATIREA MEMORIEI
Samburii de caisa contin vitamine din complexul B, lecitina si acetilcolina, substante care ajuta la intarirea memoriei. Se consuma 5 caise cu miezul din sambure/zi, in cure de 2 saptamani, cu 2 saptamani pauza intre cure.
CAISE BENEFICII: CONSTIPATIE
Curele cu caise sunt remedii eficiente impotriva constipatiei, aceste fructe fiind foarte bogate in fibre (celuloza, pectina) si sorbitol- un laxativ natural.
Caisele regleaza tranzitul intestinal si impreuna cu samburii pot fi consumate ca tratament adjuvant in litiaza biliara.
In plus, caisele pot fi incluse in orice dieta de slabit, deoarece au putine calorii si confera satietate prin aportul de fibre.
CAISE BENEFICII: CISTITA
Cura cu fructe de caise este foarte recomandata in infectiile urinare, deoarece au ca efect alcalinizarea urinei ceea ce creste efectul antibioticelor.
CAISE BENEFICII: FRUMUSETEA SI SANATATEA PIELII
Caisele previn imbatranirea prematura a pielii si trateaza eficient acneea, ridurile si arsurile solare, datorita concentratiei crescute de vitamina A, care este esentiala pentru sanatatea pielii.
Se maseaza pielea cu pulpa unei caise bine coapte si se lasa 15 minute, apoi se curata cu apa calduta.
Acest remediu face minuni in cazul tenurilor grase.
Impotriva ridurilor se prepara o masca din pulpa unei caise bine coapte si miere.
Sucul de caise poate fi aplicat pe arsurile solare, pentru a le grabi vindecarea.
BUSUIOCUL – BENEFICII ALE CONSUMULUI
In biserica, busuiocul este folosit la sfintirea apei, a locurilor si a oamenilor, alunga duhurile rele si aduce belsug in casa. Pentru sanatate, busuiocul are foarte multe efecte benefice asupra organismului nostru.
ORIGINILE PLANTEI
Originar din India si cunoscut inca de acum 3 milenii, busuiocul s-a raspandit in intreaga lume. In India se spune ca busuiocul este planta lui Krishna si a lui Vishnu, doua zeitati hinduse, si ca un bun hindus nu se duce la culcare fara o ramurica de busuioc de piept pentru a calatorii pe taramurile paradiasiace in timpul somnului. In Romania, busuiocul a fost cunoscut si numit ca fiind planta dragostei si a feritilitatii iar la greci este o planta sacra.
BUSUIOCUL SI ROLUL SAU IN BISERICA CRESTIN-ORTODOXA
In biserica, busuiocul este folosit la facerea aghiasmei si la sfintit. Cu ajutorul unui buchetel de busuioc, care se scufunda in aghiasma, se imprastie apa sfintita pentru curatarea si sfintirea unui loc si pentru alungarea duhurilor rele. De asemenea, in slujbele din casa, apa se sfinteste cu ajutorul unui buchetel de busuioc si a unei cruci din argint. Busuiocul se pune si la icoane pentru a atrage protectia lui Dumnezeu asupra casei si asupra oamenilor din ea. De Boboteaza, fetele nemaritate isi pun busuioc sub perna pentru a-l visa pe cel ursit.
10 BENEFICII ALE BUSUIOCULUI
CONSUMUL DE BUSUIOC PREVINE SI VINDECA TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
In perioada Pastilor, toxiinfectiile alimentare sunt foarte des intalnite. In acest sezon, substantele volatile continute de busuioc sunt cele care ne feresc de infectiile tubului digestiv cauzate de bacteriile din alimente. Pentru a evita sau vindeca toxiinfectiile alimentare se recomanda consumarea busuiocului crud in salate, ca si condiment in prepararea mancarurilor sau sub forma de ulei volatil in apa. Busuiocul distruge E.Coli, stafilococul auriu si listeria. El este bun si in cazurile de diaree.
BUSUIOCUL ESTE UN PUTERNIC DETOXIFIANT
Dupa masa bogata de Pasti, o cura de detoxifiere este necesara. Oamenii de stiinta au descoperit ca frunzele de busuioc contin niste substante care actioneaza direct asupra celulelor hepatice, crescand potentialul lor metabolic si determinand o reactie in lant: creste viteza de metabolizare a toxinelor (carne, prajeli, E-uri, coloranti, pesticide etc.), creste sinteza enzimei care distruge alcoolul din corp, scade efectul nicotinei, scade absorbtia grasimilor etc. Toate aceste efecte se pot vedea si dupa trei saptamani de consumat cate o cana de ceai de busuioc in fiecare zi. Dupa Sarbatorile Pascale, o cura cu busuioc este foarte buna pentru detoxifierea organismului.
CU AJUTORUL BUSUIOCULUI REDUCEM GLICEMIA
Prea multe prajituri de Pasti? Datorita efectelor pe care busuiocul le are asupra functionarii ficatului si a pancreasului, acesta din urma raspunde mai bine la variatiile glicemice din organism si poate reduce cu 50% riscul crizelor de variatie glicemica. Oamenii de stiinta spun ca busuiocul este o planta miraculoasa in tratarea diabetului de tip II.
BUSUIOCUL – TONIC AL SISTEMULUI NERVOS
Oamenii de stiinta sustin ca busuiocul contine substante active care ajuta la o mai buna oxigenare celulara. De asemenea, el reduce nivelul de cortizol din organism. Astfel, organismul nostru reactioneaza mai bine in fata conditiilor de stres inducand un sentiment de bine, o stare de optimism si de incredere.
BUSUIOCUL, ADJUVANT IN OBOSEALA SI OBOSEALA CRONICA
Datorita faptului ca busuiocul este un tonic al sistemului nervos si are actiune antidepresiva, s-a constatat ca este foarte bun si in tratarea oboselilor si a eforturilor intelectuale prelungite. Consumul de infuzie de busuioc stimuleaza circulatia cerebrala si ajuta la relaxarea si refacerea psihomentala. Se recomanda administrarea unui amestec de 4 linguri de pulbere macinata amestecate cu 12 linguri de miere si patru de polen, in cure de 10 zile cu 5 zile pauza, cate 4-6 linguri pe zi.
RISCUL DE INFARCT, REDUS PRIN CONSUMUL DE BUSUIOC
Consumul de busuioc protejeaza arterele coronare, subtiaza sangele, il purifica, previne depunerea colesterolului si scade tensiunea arteriala datorita substantelor antioxidante pe care acesta le contine. Folosit in salate, in infuzii sau ca si condiment, busuiocul poate reduce riscul de infarct.
VIERMII INTESTINALI, ELIMINATI CU BUSUIOC
Busuiocul are proprietati antibacteriene si diuretice si ajuta la eliminarea viermilor intestinali, actionand ca un antibiotic fara sa afecteze flora bacteriana in vreun fel. De asemenea, busuicul actioneaza ca tonic asupra stomacului si intareste sistemul imunitar.
CISTITA SE TRATEAZA CU BUSUIOC
Datorita proprietatile sale antiinflamatoare, diuretice, antivirale si antibiotice, o cura cu busuioc poate vindeca cistita. Cura se tine 7-14 zile, timp in care, zilnic, se beau 3 cani de ceai de infuzie in care se adauga cate 3 picaturi de ulei volatil de busuioc.
BUSUIOCUL REDUCE DURERILE REUMATICE
Cercetatorii de la Colegiul de Farmacie Poona din India au facut un studiu in urma catora tinctura de busuioc a redus inflamatiile reumatice cu 73 % in cazurilor bolnavilor suferinzi. Se recomanda folosirea cataplasmelor cu tinctura sau cu infuzie de busuioc in locurile dureroase, de cateva ori pe zi. De asemenea, tinctura de busuioc se poate administra si intern, diluata in apa (1 lingurita la 100 ml).
AFECTIUNILE RESPIRATORII SE TRATEAZA CU BUSUIOC
Datorita proprietatilor sale antiinflamatoare, revigorante si energizante, busuiocul poate trata afectiunile respiratorii. Consumul de ceai sau de pulbere de busuioc este foarte eficient in cazurile de bronsita, astm si artrita.
mai multe articole pentru tine si sanatatea ta:
Goji – fructul miraculos din Tibet
Sanatate din natura: 11 Beneficii sanatoase ale steviei romanesti
Beneficiile tamaduitoare uimitoare ascunse in sfecla rosie
Detoxifierea de primavara: 5 plante benefice pentru organismul nostru
15 Tratamente naturiste pentru detoxifierea ficatului
100 de alimente miraculoase pentru organism
3 ALIMENTE CARE ALINA DURERILE DE ARTRITA
Mancand ce trebuie, tii sub control afectiunile articulatiilor si astfel alini simptomele neplacute.
GHIMBIR
De ce?
Contine compusi care actioneaza similar cu medicamentele antiinflamatoare. Daca iei anticoagulante, e indicat sa intrebi medicul daca ai voie sa consumi acest aliment, pentru ca ghimbirul are aceeasi proprietate. Cum il consumi: de preferat, in fiecare zi. Pune cateva felii de ghimbir intr-o cana cu apa clocotita si prepara un ceai aromat, bun si pentru zile reci. Rade-l peste carnea la gratar sau adauga-l in sosuri ori supe-creme.
ARDEI ROSU
De ce?
Contine o cantitate importanta de carotenoide care lupta cu inflamatiile, precum si o doza mare de vitamina C, mai mult decat dublul dozei zilnice recomandate. Cei care au carenta de vitamina C prezinta un risc mai mare de a dezvolta o boala inflamatoare. Cum il consumi: ar fi bine daca ai manca in jur de trei ardei rosii (cruzi) pe saptamana. Nu-i mult, nu?
DOVLEAC
De ce?
Betacarotenul si betacriptoxantina sunt doi antioxidanti foarte puternici din dovleac care previn inflamatiile. Cum il consumi: copt sau adaugat (sub forma de piure) intr-un iaurt – un desert delicios, slab caloric si foarte sanatos. Pune o lingura de piure in sosuri ori consuma o supa aromata de dovleac. Ai grija, ca e purgativ!
SUCURI VINDECATOARE
Legumele proaspete sunt primele pe lista alimentelor atunci când vine vorba despre sãnãtate. sucurile obÞinute din legume proaspete fac minuni pentru sãnãtate datoritã aportului ridicat de vitamine ºi de minerale pe care Îl aduc organismului.
SUCUL DE ROÂŞII PROTEJEAZĂ INIMA
Sucul de roÂşii este ideal ĂŽn primul rând pentru inimĂŁ, ĂŽntrucât acesta are proprietatea de a fluidiza sângele, prin urmare reduce riscul afecĂžiunilor vasculare, precum cardiopatia ischemicĂŁ sau insuficienĂža cardiacĂŁ. Ăn acest sens e nevoie sĂŁ se ĂžinĂŁ o curĂŁ ĂŽn care sĂŁ se bea 200 ml de suc de roÂşii de trei ori pe zi, timp de o lunĂŁ. Acesta se bea imediat dupĂŁ preparare.
SUCUL DE ARDEI GRAS PREVINE BALONARE ÂŞI ĂNTĂREÂŞTE PĂRUL ÂŞI UNGHIILE
Persoanele care au probleme cu pĂŁrul, fie le cade, fie este lipsit de strĂŁlucire Âşi se toceÂşte rapid, e bine sĂŁ facĂŁ o curĂŁ cu suc de ardei gras. DatoritĂŁ conĂžinutului bogat ĂŽn siliciu, sucul de ardei gras ĂŽntĂŁreÂşte nu doar rĂŁdĂŁcina firului de pĂŁr, ci Âşi unghiile. Ăn plus, e util ĂŽn caz de crampe sau de balonare. De preferat e sĂŁ se bea proaspĂŁt, cu ĂŽnghiĂžituri mici, cu jumĂŁtate de orĂŁ ĂŽnainte de mesele principale. Ăn plus, trebuie menĂžionat faptul cĂŁ este mai eficient ĂŽn combinaĂžie cu alte sucuri: o parte suc de ardei gras, douĂŁ pĂŁrĂži de suc de spanac Âşi douĂŁ de suc de morcovi.
ĂELINA DRENEAZĂ BILA, IAR CARTOFUL VINE DE HAC ULCERULUI
Sucul de Þelinã este depurativ natural, dreneazã bila ºi eliminã gazele intestinale dacã se beau zilnic câte trei pahare cu suc pentru 15-20 de zile.
Sucul de cartofi trateazã ulcerul. Pentru un gust uºor de suportat e bine sã fie bãut În amestec cu suc de morcovi, timp de o lunã, câte o jumãtate de pahar cu suc de patru ori pe zi. Pentru diabetici este suficientã o curã de zece zile.
SUCUL DE CASTRAVETE, IDEAL ĂN BOLILE DE RINICHI
Un alt aliment pe care ĂŽl folosim de obicei la salatĂŁ, castravetele, poate fi fĂŁcut Âşi el suc. Acesta e recomandat, de obicei, fie ĂŽn combinaĂžie cu sucul de morcovi Âşi ridiche neagrĂŁ, fie cu sucul de morcovi Âşi sfeclĂŁ roÂşie. La fel ca ĂŽn cazul celui de roÂşii, e nevoie de 200 de mililitri de suc de castraveĂži, ĂŽnsĂŁ combinat cu un amestec ĂŽn pĂŁrĂži egale de 200 de mililitri din produsele mai sus menĂžionate. O curĂŁ de o lunĂŁ poate dizolva pietrele la rinichi, ĂŽn plus, sucul de castraveĂži este un bun diuretic Âşi dĂŁ rezultate ĂŽn bolile de rinichi, cum este litiaza renalĂŁ.
SFECLA ROÂŞIE COBOARĂ VALORILE TENSIUNII
Persoanele care au tensiunea mare e indicat sã bea suc proaspãt de sfeclã roºie, câte un pahar pe zi, În trei reprize.
Sucul de ceapã combate ateroscleroza. La sucul obÞinut dintr-un kilogram de ceapã roºie se adaugã 300 de grame de miere. Se pune sucul la frigider ºi se iau câte 50 de mililitri pe zi, timp de trei-patru luni.
SUCUL DE CEAPA COMBATE ATEROSCLEROZA
Una dintre cele mai raspandite afectiuni, ateroscleroza, manifestata prin ingrosarea peretilor arterelor, poate fi combatuta cu ajutorul sucului de ceapa.
Preparare si utilizare: In sucul obtinut dintr-un kilogram de ceapa rosie adaugi 300 de grame de miere. Tii sucul la frigider si iei din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni. Un pahar de suc de ceapa pe zi, diluat cu putina apa, suc de telina sau de morcovi, alunga astenia.
SUCUL DE SPARANGHEL, UN BUN DIURETIC
Cura cu suc de sparanghel este eficienta in cazul tulburarilor renale. Are actiune diuretica datorita unei substante numite sparanghina.
Preparare si utilizare: Se bea un pahar pe zi, indoit cu putin suc de morcovi. In combinatie cu suc de telina, alunga oboseala.
TOP 3 SUCURI NATURALE CARE ĂIN LA DISTANĂĂ BOLILE DE INIMĂ, AFECĂIUNILE RINICHILOR ÂŞI CANCERUL
Folosirea sucurilor pentru purificarea, regenerarea Âşi vindecarea organismului este recomandatĂŁ din douĂŁ motive ĂŽntemeiate: pe de o parte, pentru cĂŁ partea esenĂžialĂŁ se aflĂŁ ĂŽn seva lor care se obĂžine sub formĂŁ de suc, iar pe de altĂŁ parte, pentru cĂŁ sucul de legume crude este asimilat ĂŽn organism ĂŽn aproximativ 10-15 minute Âşi este folosit aproape ĂŽn ĂŽntregime pentru hrĂŁnirea Âşi regenerarea Ăžesuturilor, cu un efort minim al aparatului digestiv.
SUCUL DE CASTRAVEĂI DIZOLVĂ PIETRELE LA RINICHI
RĂŁcoritor, sucul de castraveĂži este un bun diuretic Âşi dĂŁ rezultate ĂŽn bolile de rinichi, cum este litiaza renalĂŁ.
Preparare Âşi utilizare: AmestecaĂži 200 ml de suc de castraveĂži cu 200 ml de suc de morcovi Âşi de ridiche neagrĂŁ, plus putĂžnĂŁ miere. La fel de bun este amestecul de suc de castraveĂži, morcovi Âşi de sfeclĂŁ roÂşie.
SUCUL DE CEAPĂ COMBATE ATEROSCLEROZA
Una dintre cele mai rãspândite afecÞiuni, ateroscleroza, manifestatã prin Îngroºarea pereÞilor arterelor, poate fi combãtutã cu ajutorul sucului de ceapã.
Preparare Âşi utilizare: ĂŽn sucul obĂžinut dintr-un kilogram de ceapĂŁ roÂşie adĂŁugaĂži 300 de grame de miere. ĂineĂži sucul la frigider Âşi luaĂži din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni.
SUCUL DE SFECLA ĂINE CANCERUL LA DISTANĂĂ
Ăn cartea sa despre tratarea cancerului cu ajutorul sucurilor de legume, vândutĂŁ ĂŽn peste un milion de exemplare la nivel mondial, Breuss recomandĂŁ o combinaĂžie de sucuri (sfeclĂŁ roÂşie – 100 ml, ĂželinĂŁ – 50 ml Âşi morcovi – 300 ml), care se obĂžine uÂşor cu ajutorul unui storcĂŁtor electric. Ăn opinia terapeutului, sucul de sfeclĂŁ este cel mai important deoarece blocheazĂŁ dezvoltarea tumorilor.
DatoritĂŁ vitaminelor, fibrelor insolubile, flavonoidelor, dar Âşi efectelor antioxdinate, sfecla roÂşie poate fi folositĂŁ cu succes ĂŽn prevenirea Âşi combaterea leucemiei, cancerului colo-rectal, cancerului pulmonar Âşi a celui gastric. Ăn cazul leucemiilor se recomandĂŁ consumul a 450 ml din sucul Breuss, zilnic, timp de douĂŁ luni. DupĂŁ 15 zile de pauzĂŁ, cura poate fi reluatĂŁ. Conform specialiÂştilor, aceasta terapie nu intrĂŁ ĂŽn opoziĂžie cu niciun altfel de tratament, fie el alopat sau naturist.
CAISELE – FRUCTELE ZEILOR
8 BENEFICII PENTRU SANATATE
Caisele (Prunus armeniaca) sunt un gen de fructe inrudite cu prunele. Caisele sunt originare din Armenia si partile de granita dintre cele 2 continente: Europa si Asia.
Caisele sunt cultivate de secole in China si Europa, grecii fiind cei care le-au adus de pe teritoriul Armeniei.
Gustul caiselor li s-a parut atat de bun, incat i-au atribuit sorginte divina, socotindu-l un nectar al zeilor, iar caisele au devenit ofrande pentru zei.
Mai mult, se credea ca cei care consuma aceste fructe vor avea un trup tanar si viguros si o minte agera, pana la varste inaintate.
CAISELE- PROPRIETATI NUTRITIVE
Caisele sunt o sursa excelenta de vitamina A, o sursa bogata de vitamina C, fibre si potasiu.
Caisele contin antioxidanti puternici din categoria carotenoizilor, care le dau culoarea specifica, portocalie, galbena, rosie, precum si antioxidantii luteina si zeaxantina. Un alt antioxidant important care se gaseste in compozitia caiselor este licopenul.
Caisele mai contin vitamine din complexul B, vitamina E si K.
Dintre minerale, caisele sunt bogate in calciu si magneziu, dar contin si fosfor, fier, precum si urme de cupru, zinc, seleniu, mangan.
CURA CU CAISE
Zilnic se consuma 0,5- 1 kg de caise, in mai multe reprize, cu aproximativ 30 de minute inaintea meselor principale.
O cura cu caise dureaza minim 14 zile, sau 1-2 zile daca se consuma numai caise.
CAISELE USCATE
Caisele uscate sunt foarte sanatoase, dar de cele mai multe ori sunt conservate cu dioxid de sulf, de aceea ne vom uita cu atentie pe eticheta, cautand doar acele fructe care sunt obtinute prin simpla uscare si nu contin conservanti.
MIEZUL DIN SAMBURELE DE CAISA
In medicina chineza, miezul de cais, era folosit ca remediu pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul, bronsita, emfizemul sau tusea cronica. Miezul de caisa contine cianati care nu sunt benefici pentru sanatate, de aceea nu se consuma in cantitati mari.
CAISELE – PROPRIETATI TERAPEUTICE
Doza minima pentru a obtine efecte terapeutice de pe urma administrarii acestor fructe este de 350 de grame pe zi, aproximativ 10 caise crude.
CAISE BENEFICII: AFECTIUNI RESPIRATORII
In caz de bronsita, astm, tuberculoza – se fac de doua ori pe an cure cu miez de samburi de caisa, care au un efect imunostimulator si previn agravarea acestor afectiuni.
Se consuma 3 mieji, dimineata, la micul dejun, timp de 30 zile.
Intre cure se lasa o perioada de minim 2 luni.
Consumul fructelor are de asemenea, efecte antioxidante si antiinflamatorii prevenind aparitia astmului si a afectiunilor pulmonare cronice.
CAISE BENEFICII: CANCER
S-a descoperit ca licopenul, o substanta antioxidanta care da culoarea galben-portocalie caiselor are un efect puternic de preventie a dezvoltarii celulelor tumorale la nivelul prostatei.
Amigdalina sau vitamina B17 din miezul de caisa este unul din cei mai importanti antitumorali in cancerul de san. Se consuma cate 5 samburi de caisa/zi, timp de 30 de zile. Intre cure se face o pauza de o luna. Acest tratament este indicat si in cancerul pulmonar.
Anumiti compusi din caise (pectina), dar si din samburi sunt factori preventivi impotriva cancerului de colon.
CAISE BENEFICII: DEGENERESCENTA MACULARA
Vitamina A si beta-carotenii reduc riscul degenerescentei maculare si a cataractei, ajutand la pastrarea vederii timp indelungat. Caisa este unul din cele mai bogate alimente in vitamina A, fiind intrecuta doar de catina. O singura caisa furnizeaza aproximativ 20% din necesarul zilnic de vitamina A al unui adult.
CAISE BENEFICII: PROTECTIE CARDIOVASCULARA
Numerosi nutrienti din caise cum ar fi vitaminele A, C, antioxidantii, potasiul protejeaza vasele coronariene impotriva depozitelor de colesterol si cresc elasticitatea vaselor de sange, prevenind hipertensiunea.
CAISE BENEFICII: IMBUNATATIREA MEMORIEI
Samburii de caisa contin vitamine din complexul B, lecitina si acetilcolina, substante care ajuta la intarirea memoriei. Se consuma 5 caise cu miezul din sambure/zi, in cure de 2 saptamani, cu 2 saptamani pauza intre cure.
CAISE BENEFICII: CONSTIPATIE
Curele cu caise sunt remedii eficiente impotriva constipatiei, aceste fructe fiind foarte bogate in fibre (celuloza, pectina) si sorbitol- un laxativ natural.
Caisele regleaza tranzitul intestinal si impreuna cu samburii pot fi consumate ca tratament adjuvant in litiaza biliara.
In plus, caisele pot fi incluse in orice dieta de slabit, deoarece au putine calorii si confera satietate prin aportul de fibre.
CAISE BENEFICII: CISTITA
Cura cu fructe de caise este foarte recomandata in infectiile urinare, deoarece au ca efect alcalinizarea urinei ceea ce creste efectul antibioticelor.
CAISE BENEFICII: FRUMUSETEA SI SANATATEA PIELII
Caisele previn imbatranirea prematura a pielii si trateaza eficient acneea, ridurile si arsurile solare, datorita concentratiei crescute de vitamina A, care este esentiala pentru sanatatea pielii.
Se maseaza pielea cu pulpa unei caise bine coapte si se lasa 15 minute, apoi se curata cu apa calduta.
Acest remediu face minuni in cazul tenurilor grase.
Impotriva ridurilor se prepara o masca din pulpa unei caise bine coapte si miere.
Sucul de caise poate fi aplicat pe arsurile solare, pentru a le grabi vindecarea.
BUSUIOCUL – BENEFICII ALE CONSUMULUI
In biserica, busuiocul este folosit la sfintirea apei, a locurilor si a oamenilor, alunga duhurile rele si aduce belsug in casa. Pentru sanatate, busuiocul are foarte multe efecte benefice asupra organismului nostru.
ORIGINILE PLANTEI
Originar din India si cunoscut inca de acum 3 milenii, busuiocul s-a raspandit in intreaga lume. In India se spune ca busuiocul este planta lui Krishna si a lui Vishnu, doua zeitati hinduse, si ca un bun hindus nu se duce la culcare fara o ramurica de busuioc de piept pentru a calatorii pe taramurile paradiasiace in timpul somnului. In Romania, busuiocul a fost cunoscut si numit ca fiind planta dragostei si a feritilitatii iar la greci este o planta sacra.
BUSUIOCUL SI ROLUL SAU IN BISERICA CRESTIN-ORTODOXA
In biserica, busuiocul este folosit la facerea aghiasmei si la sfintit. Cu ajutorul unui buchetel de busuioc, care se scufunda in aghiasma, se imprastie apa sfintita pentru curatarea si sfintirea unui loc si pentru alungarea duhurilor rele. De asemenea, in slujbele din casa, apa se sfinteste cu ajutorul unui buchetel de busuioc si a unei cruci din argint. Busuiocul se pune si la icoane pentru a atrage protectia lui Dumnezeu asupra casei si asupra oamenilor din ea. De Boboteaza, fetele nemaritate isi pun busuioc sub perna pentru a-l visa pe cel ursit.
10 BENEFICII ALE BUSUIOCULUI
CONSUMUL DE BUSUIOC PREVINE SI VINDECA TOXIINFECTIILE ALIMENTARE
In perioada Pastilor, toxiinfectiile alimentare sunt foarte des intalnite. In acest sezon, substantele volatile continute de busuioc sunt cele care ne feresc de infectiile tubului digestiv cauzate de bacteriile din alimente. Pentru a evita sau vindeca toxiinfectiile alimentare se recomanda consumarea busuiocului crud in salate, ca si condiment in prepararea mancarurilor sau sub forma de ulei volatil in apa. Busuiocul distruge E.Coli, stafilococul auriu si listeria. El este bun si in cazurile de diaree.
BUSUIOCUL ESTE UN PUTERNIC DETOXIFIANT
Dupa masa bogata de Pasti, o cura de detoxifiere este necesara. Oamenii de stiinta au descoperit ca frunzele de busuioc contin niste substante care actioneaza direct asupra celulelor hepatice, crescand potentialul lor metabolic si determinand o reactie in lant: creste viteza de metabolizare a toxinelor (carne, prajeli, E-uri, coloranti, pesticide etc.), creste sinteza enzimei care distruge alcoolul din corp, scade efectul nicotinei, scade absorbtia grasimilor etc. Toate aceste efecte se pot vedea si dupa trei saptamani de consumat cate o cana de ceai de busuioc in fiecare zi. Dupa Sarbatorile Pascale, o cura cu busuioc este foarte buna pentru detoxifierea organismului.
CU AJUTORUL BUSUIOCULUI REDUCEM GLICEMIA
Prea multe prajituri de Pasti? Datorita efectelor pe care busuiocul le are asupra functionarii ficatului si a pancreasului, acesta din urma raspunde mai bine la variatiile glicemice din organism si poate reduce cu 50% riscul crizelor de variatie glicemica. Oamenii de stiinta spun ca busuiocul este o planta miraculoasa in tratarea diabetului de tip II.
BUSUIOCUL – TONIC AL SISTEMULUI NERVOS
Oamenii de stiinta sustin ca busuiocul contine substante active care ajuta la o mai buna oxigenare celulara. De asemenea, el reduce nivelul de cortizol din organism. Astfel, organismul nostru reactioneaza mai bine in fata conditiilor de stres inducand un sentiment de bine, o stare de optimism si de incredere.
BUSUIOCUL, ADJUVANT IN OBOSEALA SI OBOSEALA CRONICA
Datorita faptului ca busuiocul este un tonic al sistemului nervos si are actiune antidepresiva, s-a constatat ca este foarte bun si in tratarea oboselilor si a eforturilor intelectuale prelungite. Consumul de infuzie de busuioc stimuleaza circulatia cerebrala si ajuta la relaxarea si refacerea psihomentala. Se recomanda administrarea unui amestec de 4 linguri de pulbere macinata amestecate cu 12 linguri de miere si patru de polen, in cure de 10 zile cu 5 zile pauza, cate 4-6 linguri pe zi.
RISCUL DE INFARCT, REDUS PRIN CONSUMUL DE BUSUIOC
Consumul de busuioc protejeaza arterele coronare, subtiaza sangele, il purifica, previne depunerea colesterolului si scade tensiunea arteriala datorita substantelor antioxidante pe care acesta le contine. Folosit in salate, in infuzii sau ca si condiment, busuiocul poate reduce riscul de infarct.
VIERMII INTESTINALI, ELIMINATI CU BUSUIOC
Busuiocul are proprietati antibacteriene si diuretice si ajuta la eliminarea viermilor intestinali, actionand ca un antibiotic fara sa afecteze flora bacteriana in vreun fel. De asemenea, busuicul actioneaza ca tonic asupra stomacului si intareste sistemul imunitar.
CISTITA SE TRATEAZA CU BUSUIOC
Datorita proprietatile sale antiinflamatoare, diuretice, antivirale si antibiotice, o cura cu busuioc poate vindeca cistita. Cura se tine 7-14 zile, timp in care, zilnic, se beau 3 cani de ceai de infuzie in care se adauga cate 3 picaturi de ulei volatil de busuioc.
BUSUIOCUL REDUCE DURERILE REUMATICE
Cercetatorii de la Colegiul de Farmacie Poona din India au facut un studiu in urma catora tinctura de busuioc a redus inflamatiile reumatice cu 73 % in cazurilor bolnavilor suferinzi. Se recomanda folosirea cataplasmelor cu tinctura sau cu infuzie de busuioc in locurile dureroase, de cateva ori pe zi. De asemenea, tinctura de busuioc se poate administra si intern, diluata in apa (1 lingurita la 100 ml).
AFECTIUNILE RESPIRATORII SE TRATEAZA CU BUSUIOC
Datorita proprietatilor sale antiinflamatoare, revigorante si energizante, busuiocul poate trata afectiunile respiratorii. Consumul de ceai sau de pulbere de busuioc este foarte eficient in cazurile de bronsita, astm si artrita.
mai multe articole pentru tine si sanatatea ta:
Goji – fructul miraculos din Tibet
Sanatate din natura: 11 Beneficii sanatoase ale steviei romanesti
Beneficiile tamaduitoare uimitoare ascunse in sfecla rosie
Detoxifierea de primavara: 5 plante benefice pentru organismul nostru
15 Tratamente naturiste pentru detoxifierea ficatului
100 de alimente miraculoase pentru organism
3 ALIMENTE CARE ALINA DURERILE DE ARTRITA
Mancand ce trebuie, tii sub control afectiunile articulatiilor si astfel alini simptomele neplacute.
GHIMBIR
De ce?
Contine compusi care actioneaza similar cu medicamentele antiinflamatoare. Daca iei anticoagulante, e indicat sa intrebi medicul daca ai voie sa consumi acest aliment, pentru ca ghimbirul are aceeasi proprietate. Cum il consumi: de preferat, in fiecare zi. Pune cateva felii de ghimbir intr-o cana cu apa clocotita si prepara un ceai aromat, bun si pentru zile reci. Rade-l peste carnea la gratar sau adauga-l in sosuri ori supe-creme.
ARDEI ROSU
De ce?
Contine o cantitate importanta de carotenoide care lupta cu inflamatiile, precum si o doza mare de vitamina C, mai mult decat dublul dozei zilnice recomandate. Cei care au carenta de vitamina C prezinta un risc mai mare de a dezvolta o boala inflamatoare. Cum il consumi: ar fi bine daca ai manca in jur de trei ardei rosii (cruzi) pe saptamana. Nu-i mult, nu?
DOVLEAC
De ce?
Betacarotenul si betacriptoxantina sunt doi antioxidanti foarte puternici din dovleac care previn inflamatiile. Cum il consumi: copt sau adaugat (sub forma de piure) intr-un iaurt – un desert delicios, slab caloric si foarte sanatos. Pune o lingura de piure in sosuri ori consuma o supa aromata de dovleac. Ai grija, ca e purgativ!
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Si timbrul de mediu poate fi contestat in instanta. Ce pasi trebuie sa urmezi?
Timbrul de mediu a inlocuit, de la jumatatea lunii martie, vechea taxa de poluare, insa modificarea a fost mai degraba una superficiala decat una de substanta. Practic, autoritatile au schimbat denumirea taxei si cateva coordonate legate de calculul ei, insa, in esenta, problemele de reglementare raman, astfel ca si timbrul de mediu are toate sansele sa fie contestat cu succes in instanta. Avocatul Carmen Diaconu, care a asistat mai multi clienti in recuperarea de la stat a sumelor platite ca taxa de inmatriculare, in diferitele forme sub care s-a regasit aceasta de-a lungul timpului in legislatia romaneasca, este de parere ca si timbrul de mediu, la fel ca taxele dinaintea lui, constituie o noua incalcare a dispozitiilor comunitare, fiind nelegal si discriminatoriu. Avocatul are deja pe rolul instantelor actiuni pentru restituirea timbrului de mediu, dosarele avand sanse mari de reusita.
Daca in privinta taxei de poluare, asa cum era reglementata ea de OUG nr. 50/2008, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis deja ca era contrara dispozitiilor comunitare, nici noua taxa auto – denumita "timbrul de mediu" – nu scapa de controverse.
Carmen Diaconu, avocat in cadrul firmei Olteanu&Asociatii este de parere ca si noul timbru de mediu poate fi atacat in instanta de judecata deoarece incalca normele legale privitoare la dreptul la proprietate, drept garantat de Constitutie si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
"Prin noua formula de calcul al timbrului de mediu, taxa creste foarte mult pentru autoturismele Euro 3 si Euro 4 si scade pentru autoturismele Non - euro, Euro 1 si Euro 2. Intrucat majoritatea tranzactiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme incadrate in normele Euro 3 si Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectati in cazul in care ar dori sa instraineze autoturismul neputand dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar aceasta taxa, dupa cum a fost reglementata, incalca principiul liberei circulatii a marfurilor, prevazut de art.34 - 36 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene", explica Carmen Diaconu.
Mai mult decat atat, OUG nr. 9/2013, actul normativ care reglementeaza timbrul de mediu, contine si dispozitii care incalca Constitutia Romaniei. Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligatia achitarii timbrului de mediu in cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Potrivit avocatului consultat de noi, acest articol incalca principiul neretroactivitatii legii civile, principiu consacrat de prevederile art.15 alin. 2 din Constitutie si de art. 6 din Codul civil.
"Principiul neretroactivitatii legii este esential pentru protectia drepturilor omului in fata legii. N-ar exista nicio siguranta pentru particulari daca, atata vreme cat o lege este in vigoare, iar ei s-au conformat prevederilor acesteia, s-ar putea repune in discutie, dupa abrogarea ei, actele incheiate conform dispozitiilor legale. Altfel spus, legea este un ordin al legiuitorului, iar un ordin nu poate fi valabil decat pentru viitor, nu se poate pretinde cetatenilor supunerea fata de o lege pe care nu o puteau cunoaste, intrucat nu exista", a aratat Carmen Diaconu, care a mai subliniat ca principiul neretroactivitatii este valabil pentru orice lege, indiferente de domeniul de reglementare al acesteia.
"Avem convingerea ca, in cel mai scurt timp, Curtea Constitutionala a Romaniei va sanctiona acest abuz al statului prin declararea ca neconstitutionala a acestei legi", a mai precizat avocatul de la Olteanu&Asociatii.
Carmen Diaconu este de parere ca cei care solicita recuperarea taxei auto in instanta au nevoie de un avocat pentru ca redactarea actiunii in fata instantei de judecata presupune cunostinte temeinice de drept intern si drept comunitar, dar si cunoasterea practicii CEDO. In plus, este posibil ca in proces partea adversa sa invoce tot felul de exceptii, la care justitiabilul trebuie sa fie pregatit sa raspunda.
Puteti calcula suma pe care trebuie sa o platiti pentru timbrul de mediu cu ajutorul softului pus la dispozitie de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Tot ce trebuie sa faceti este sa completati datele cerute de soft, iar programul va va genera automat suma de plata.
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/As ... _2013.html
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
Cele mai sĂŁnĂŁtoase 10 alimente din lume.
Crescute fãrã chimicale ºi pline de nutrienÞi, aceste 10 alimente te vor Þine sãnãtos Întreaga viaÞã.
Topul a fost realizat pe baza informaÞiilor dintr-o carte inspiratã de cercetãrile lui JI Rodale (1898-1971), omul care a iniÞiat dezvoltarea fermelor organice În Statele Unite. Alimentele de mai jos conÞin nutrienÞi de mare importanÞã pentru buna funcÞionare a corpului uman, nutrienÞi slab prezenÞi În alimentaÞia modernã, scrie mnn.com.
PeÂştele
"Iatã un animal care nu consumã hranã obÞinutã cu ajutorul chimicalelor, cum se Întâmplã În cazul vitelor, de exemplu. Trãieºte ºi se hrãneºte din ape pline de minerale", spune JI Rodale. Rodale se referã Îndeosebi la peºtele de apã sãratã.
Algele
"Sunt bogate În potasiu. Se pare cã numãrul mic de cazuri de rinitã alergicã din Orient se datoreazã consumului mare de alge". Pe lângã potasiu, alegele conÞin iod, proteine, magneziu ºi alte minerale, În cantitãÞi mai mari decât În cele mai multe din legume.
Ciupercile
Sporii prin care se ÎnmulÞesc ciupercile sunt "uciºi" de pesticide, astfel Încât singura soluÞie este creºterea ciupercilor Într-un mediu organic, cu Îngrãºãmânt natural. Sunt bogate În fier ºi proteine.
MĂŁcriÂşul de baltĂŁ (NĂŁsturel)
Aceastã plantã nu creºte niciodatã cu fertilizatori chimici. ConÞine mai mult fier decât spanacul.
Afinele
Afinele din sãlbãticie au mai mulÞi antioxidanÞi decât cele cultivate, Însã, indiferent unde cresc, afinele sunt excelente pentru a contracara sensibilitatea la insulinã, sensibilitatea care poate duce la diabet.
Orez sĂŁlbatic
Bogat ĂŽn vitamine, fibre Âşi vitamine B, orezul sĂŁlbatic este recoltat de secole, din canoe, de triburile amerindiene care locuiesc ĂŽn unele zone din Wisconsin, Michigan Âşi Minnesota.
Carne de vânat
Animalele care se hrãnesc În sãlbãticie, departe de câmpurile tratate, au o carne mult mai sãnãtoasã. Carnea de vânat nu are hormoni, antibiotice ºi nici bacteria rezistentã la antibiotice, Întâlnitã adesea În ferme. Carnea de vânat are ºi mai puÞine calorii, mai puÞine grãsimi saturate ºi niveluri scãzute de colesterol.
Sirop de arĂžar
Rodale recomanda ca zahãrul alb sã fie scos din alimentaÞie, iar omul sã consume sirop de arÞar. Ai nevoie de doar o picãturã de sirop de arÞar pentru a Îndulci cafeaua sau pentru prãjiturile pe care le faci. Oamenii de ºtiinÞã au descoperit recent În siropul de arÞar 50 de compuºi care lupta cu cancerul ºi bolile de inimã.
Miere
Mierea e bogatã În antioxidanÞi ºi deseori este folositã ca antiseptic la rãni. ConÞine fitoestrogeni, iar aceºtia previn apariÞia cancerului de sân ºi de prostatã.
Alune de pĂŁdure
Sunt bogate În proteine ºi conÞin câteva minerale strict necesare organismului.
Crescute fãrã chimicale ºi pline de nutrienÞi, aceste 10 alimente te vor Þine sãnãtos Întreaga viaÞã.
Topul a fost realizat pe baza informaÞiilor dintr-o carte inspiratã de cercetãrile lui JI Rodale (1898-1971), omul care a iniÞiat dezvoltarea fermelor organice În Statele Unite. Alimentele de mai jos conÞin nutrienÞi de mare importanÞã pentru buna funcÞionare a corpului uman, nutrienÞi slab prezenÞi În alimentaÞia modernã, scrie mnn.com.
PeÂştele
"Iatã un animal care nu consumã hranã obÞinutã cu ajutorul chimicalelor, cum se Întâmplã În cazul vitelor, de exemplu. Trãieºte ºi se hrãneºte din ape pline de minerale", spune JI Rodale. Rodale se referã Îndeosebi la peºtele de apã sãratã.
Algele
"Sunt bogate În potasiu. Se pare cã numãrul mic de cazuri de rinitã alergicã din Orient se datoreazã consumului mare de alge". Pe lângã potasiu, alegele conÞin iod, proteine, magneziu ºi alte minerale, În cantitãÞi mai mari decât În cele mai multe din legume.
Ciupercile
Sporii prin care se ÎnmulÞesc ciupercile sunt "uciºi" de pesticide, astfel Încât singura soluÞie este creºterea ciupercilor Într-un mediu organic, cu Îngrãºãmânt natural. Sunt bogate În fier ºi proteine.
MĂŁcriÂşul de baltĂŁ (NĂŁsturel)
Aceastã plantã nu creºte niciodatã cu fertilizatori chimici. ConÞine mai mult fier decât spanacul.
Afinele
Afinele din sãlbãticie au mai mulÞi antioxidanÞi decât cele cultivate, Însã, indiferent unde cresc, afinele sunt excelente pentru a contracara sensibilitatea la insulinã, sensibilitatea care poate duce la diabet.
Orez sĂŁlbatic
Bogat ĂŽn vitamine, fibre Âşi vitamine B, orezul sĂŁlbatic este recoltat de secole, din canoe, de triburile amerindiene care locuiesc ĂŽn unele zone din Wisconsin, Michigan Âşi Minnesota.
Carne de vânat
Animalele care se hrãnesc În sãlbãticie, departe de câmpurile tratate, au o carne mult mai sãnãtoasã. Carnea de vânat nu are hormoni, antibiotice ºi nici bacteria rezistentã la antibiotice, Întâlnitã adesea În ferme. Carnea de vânat are ºi mai puÞine calorii, mai puÞine grãsimi saturate ºi niveluri scãzute de colesterol.
Sirop de arĂžar
Rodale recomanda ca zahãrul alb sã fie scos din alimentaÞie, iar omul sã consume sirop de arÞar. Ai nevoie de doar o picãturã de sirop de arÞar pentru a Îndulci cafeaua sau pentru prãjiturile pe care le faci. Oamenii de ºtiinÞã au descoperit recent În siropul de arÞar 50 de compuºi care lupta cu cancerul ºi bolile de inimã.
Miere
Mierea e bogatã În antioxidanÞi ºi deseori este folositã ca antiseptic la rãni. ConÞine fitoestrogeni, iar aceºtia previn apariÞia cancerului de sân ºi de prostatã.
Alune de pĂŁdure
Sunt bogate În proteine ºi conÞin câteva minerale strict necesare organismului.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
DESCOPERIRE Incredibilul efect al consumului de usturoi.
Un compus cheie care se gãseºte În usturoi este de 100 de ori mai puternic decât douã antibiotice populare folosite Împotriva toxinfecÞiei alimentare, au aflat oamenii de ºtiinÞã, potrivit Daily Mail.
Testele au descoperit cã substanÞa care se gãseºte În usturoi, diallyl sulphide, este mai eficientã În lupta Împotriva toxinfecÞiilor alimentare decât antibiotice precum eritromicina sau ciprofloxacin.
De fapt, nu numai cĂŁ este mai puternic, dar acĂžioneazĂŁ Âşi ĂŽntr-un timp mai scurt.
Doctorul Michael Konkel, de la Washington State University, a subliniat cĂŁ descoperirea are potenĂžialul de a elimina parĂžial bacteriile care cauzeazĂŁ infecĂžii.
Bacteriile din clasa Campylobacter sunt cele mai comune cauze pentru toxinfecĂžiile alimentare din ĂŽntreaga lume.
Un compus cheie care se gãseºte În usturoi este de 100 de ori mai puternic decât douã antibiotice populare folosite Împotriva toxinfecÞiei alimentare, au aflat oamenii de ºtiinÞã, potrivit Daily Mail.
Testele au descoperit cã substanÞa care se gãseºte În usturoi, diallyl sulphide, este mai eficientã În lupta Împotriva toxinfecÞiilor alimentare decât antibiotice precum eritromicina sau ciprofloxacin.
De fapt, nu numai cĂŁ este mai puternic, dar acĂžioneazĂŁ Âşi ĂŽntr-un timp mai scurt.
Doctorul Michael Konkel, de la Washington State University, a subliniat cĂŁ descoperirea are potenĂžialul de a elimina parĂžial bacteriile care cauzeazĂŁ infecĂžii.
Bacteriile din clasa Campylobacter sunt cele mai comune cauze pentru toxinfecĂžiile alimentare din ĂŽntreaga lume.
-
benny_merty
- pasionat
- Mesaje: 1050
- Membru din: Joi 07-Iul-2011 20:21
- Localitate: Sibiu Cisnadie
STUDIU Efectul incredibil al consumului de cafea
Un studiu realizat de cercetĂŁtorii americani Âşi publicat ĂŽn New England Journal of Medicine aratĂŁ cĂŁ oamenii care consumĂŁ ĂŽn mod regulat cafea au Âşanse mari sĂŁ trĂŁiascĂŁ mai mult.
Consumatorii de cafea par a fi mai rezistenĂži ĂŽn faĂža infecĂžiilor, diabetului, a atacurilor de cord, a bolilor de inimĂŁ, dar Âşi a celor respiratorii, aratĂŁ studiul citat de Daily Mail. Cafeaua nu previne ĂŽnsĂŁ cancerul.
Studiul, realizat de Institutul NaÞional al Cancerului ºi de Institutul NaÞional pentru Sãnãtate, a urmãrit nu mai puÞin de 229.000 de bãrbaÞi ºi 173.000 de femei, Între 1995 ºi 2008. Indivizii au fost ÎmpãrÞiÞi În grupuri: cei care nu consumã cafea ºi cei care beau pânã la ºase ceºti de cafea sau chiar mai mult.
Ăn aceastĂŁ perioadĂŁ, 52.000 de persoane au murit, ĂŽn mare parte dintre cei care nu consumau cafea. Important de menĂžionat cĂŁ o treime dintre consumatorii de cafea preferau cafea decofeinizatĂŁ.
ExperĂžii au concluzionat astfel cĂŁ benefice pentru sĂŁnĂŁtate sunt alte ingrediente din cafea: antioxidanĂžii Âşi magneziul.
Un studiu realizat de cercetĂŁtorii americani Âşi publicat ĂŽn New England Journal of Medicine aratĂŁ cĂŁ oamenii care consumĂŁ ĂŽn mod regulat cafea au Âşanse mari sĂŁ trĂŁiascĂŁ mai mult.
Consumatorii de cafea par a fi mai rezistenĂži ĂŽn faĂža infecĂžiilor, diabetului, a atacurilor de cord, a bolilor de inimĂŁ, dar Âşi a celor respiratorii, aratĂŁ studiul citat de Daily Mail. Cafeaua nu previne ĂŽnsĂŁ cancerul.
Studiul, realizat de Institutul NaÞional al Cancerului ºi de Institutul NaÞional pentru Sãnãtate, a urmãrit nu mai puÞin de 229.000 de bãrbaÞi ºi 173.000 de femei, Între 1995 ºi 2008. Indivizii au fost ÎmpãrÞiÞi În grupuri: cei care nu consumã cafea ºi cei care beau pânã la ºase ceºti de cafea sau chiar mai mult.
Ăn aceastĂŁ perioadĂŁ, 52.000 de persoane au murit, ĂŽn mare parte dintre cei care nu consumau cafea. Important de menĂžionat cĂŁ o treime dintre consumatorii de cafea preferau cafea decofeinizatĂŁ.
ExperĂžii au concluzionat astfel cĂŁ benefice pentru sĂŁnĂŁtate sunt alte ingrediente din cafea: antioxidanĂžii Âşi magneziul.
-
bx18soso2000
- pasionat
- Mesaje: 170
- Membru din: Sâm 25-Iul-2009 10:09
- Localitate: cluj-napoca
CRIMA perfecta sau necunoastere ...
Grapefruit + medicamente = deces ?
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/med ... ?width=630
Pericolul neÂştiut: un singur grapefruit poate sĂŁ te omoare
Ăn lumea ÂştiinĂžei, cercetĂŁtorii Âştiu de ceva timp cĂŁ multe medicamente orale - printre care medicamente anti-colesterol precum atorvastatin, lovastatin Âşi simvastatin Âşi alte medicamente anti-cancer Âşi pentru afecĂžiuni cardiace, provoacĂŁ probleme grave atunci când pacienĂžii consumĂŁ grapefruit.
Echipa de cercetãtori care a descoperit aceastã combinaÞie periculoasã acum 20 ani a publicat de curând un nou raport În care se aratã cã numãrul medicamentelor care provoacã efecte secundare grave atunci când pacienÞii consumã grapefruit a crescut de la 17 la 43 Între 2008 ºi 2012, pe mãsurã ce au fost lansate pe piaÞã noi tratamente. Oamenii de ºtiinÞã au publicat un articol În jurnalul ºtiinÞific CMAJ pentru a solicita cadrelor medicale care prescriu aceste medicamente sã afle mai multe detalii despre interacÞiunile dintre substanÞe ºi grapefruit.
Ingredientele periculoase din sucul de grapefruit sunt un grup de substanÞe chimice cunoscute sub numele de furanocumarine, explicã farmacologul David Bailey de la Institutul de Cercetãri Medicale Lawson, din Ontario, Canada. Aceste substanÞe se mai gãsesc ºi În portocalele de Sevilla, În lime ºi În pomelo.Furanocumarinele se ataºeazã - ºi astfel o fac inactivã - de enzima CYP3A4, ce joacã un rol important În descompunerea anumitor medicamente. Dacã aceastã enzimã este inactivatã, prea multe medicamente vor rãmâne În sistemul pacientului pentru timp Îndelungat, ceea ce va duce la efecte secundare precum moartea subitã, distrugerea rinichilor, sângerãri gastrointestinale ºi alte probleme.
CercetĂŁtorii estimeazĂŁ cĂŁ peste 85 de medicamente interacĂžioneazĂŁ cu grapfruit-ul, dintre care 43 ĂŽntr-un mod periculos. Consumarea unui singur grapefruit sau a doar 200 ml suc de grapefruit ar putea fi suficient pentru a altera ĂŽntr-un mod semnificativ concentraĂžia medicamentelor din corpul unui pacient.
Oamenii de ºtiinÞã nu ºtiu câÞi oameni sunt afectaÞi de aceastã problemã, Însã afirmã cã persoanele cu vârste mai mari de 45 de ani prezintã un risc mai mare, pentru cã acestea consumã cea mai mare cantitate de grapefruit ºi totodatã lor li se prescrie cel mai mare numãr de medicamente.
"Cât timp cadrele medicale nu sunt conºtiente cã efectele secundare pe care le observã la pacienÞi se datoreazã consumului de grapefruit, este foarte puÞin probabil ca acestea sã investigheze problema. Noi credem cã majoritatea cadrelor medicale Încã nu cunosc pe deplin interacÞiunea dintre medicamente ºi grapefruit", scriu cercetãtorii În articolul publicat În jurnalul ºtiinÞific.
(TRANSMITETI ACEST ARTICOL CELOR INTERESATI !)
Sursa: http://www.descopera.ro/dnews/10352408- ... -te-omoare
--
Aurel
Grapefruit + medicamente = deces ?
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/med ... ?width=630
Pericolul neÂştiut: un singur grapefruit poate sĂŁ te omoare
Ăn lumea ÂştiinĂžei, cercetĂŁtorii Âştiu de ceva timp cĂŁ multe medicamente orale - printre care medicamente anti-colesterol precum atorvastatin, lovastatin Âşi simvastatin Âşi alte medicamente anti-cancer Âşi pentru afecĂžiuni cardiace, provoacĂŁ probleme grave atunci când pacienĂžii consumĂŁ grapefruit.
Echipa de cercetãtori care a descoperit aceastã combinaÞie periculoasã acum 20 ani a publicat de curând un nou raport În care se aratã cã numãrul medicamentelor care provoacã efecte secundare grave atunci când pacienÞii consumã grapefruit a crescut de la 17 la 43 Între 2008 ºi 2012, pe mãsurã ce au fost lansate pe piaÞã noi tratamente. Oamenii de ºtiinÞã au publicat un articol În jurnalul ºtiinÞific CMAJ pentru a solicita cadrelor medicale care prescriu aceste medicamente sã afle mai multe detalii despre interacÞiunile dintre substanÞe ºi grapefruit.
Ingredientele periculoase din sucul de grapefruit sunt un grup de substanÞe chimice cunoscute sub numele de furanocumarine, explicã farmacologul David Bailey de la Institutul de Cercetãri Medicale Lawson, din Ontario, Canada. Aceste substanÞe se mai gãsesc ºi În portocalele de Sevilla, În lime ºi În pomelo.Furanocumarinele se ataºeazã - ºi astfel o fac inactivã - de enzima CYP3A4, ce joacã un rol important În descompunerea anumitor medicamente. Dacã aceastã enzimã este inactivatã, prea multe medicamente vor rãmâne În sistemul pacientului pentru timp Îndelungat, ceea ce va duce la efecte secundare precum moartea subitã, distrugerea rinichilor, sângerãri gastrointestinale ºi alte probleme.
CercetĂŁtorii estimeazĂŁ cĂŁ peste 85 de medicamente interacĂžioneazĂŁ cu grapfruit-ul, dintre care 43 ĂŽntr-un mod periculos. Consumarea unui singur grapefruit sau a doar 200 ml suc de grapefruit ar putea fi suficient pentru a altera ĂŽntr-un mod semnificativ concentraĂžia medicamentelor din corpul unui pacient.
Oamenii de ºtiinÞã nu ºtiu câÞi oameni sunt afectaÞi de aceastã problemã, Însã afirmã cã persoanele cu vârste mai mari de 45 de ani prezintã un risc mai mare, pentru cã acestea consumã cea mai mare cantitate de grapefruit ºi totodatã lor li se prescrie cel mai mare numãr de medicamente.
"Cât timp cadrele medicale nu sunt conºtiente cã efectele secundare pe care le observã la pacienÞi se datoreazã consumului de grapefruit, este foarte puÞin probabil ca acestea sã investigheze problema. Noi credem cã majoritatea cadrelor medicale Încã nu cunosc pe deplin interacÞiunea dintre medicamente ºi grapefruit", scriu cercetãtorii În articolul publicat În jurnalul ºtiinÞific.
(TRANSMITETI ACEST ARTICOL CELOR INTERESATI !)
Sursa: http://www.descopera.ro/dnews/10352408- ... -te-omoare
--
Aurel
CITROEN C5 2.0 HDI 80 KW.
Cine este conectat
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 10 vizitatori
Cauta in forum
Mesaje
- 07.05.2021 - Ca urmare a unor update-uri efectuate pe serverul de gazduire in 5 februarie 2021, Forumul clubcitroen.ro a suferit niste probleme de compatibilitate cu noul sistem de operare. Din acest motiv, astazi a fost migrat pe un VPS nou. Forumul functioneaza acum in parametri normali. Nu a fost sesizata nici o pierdere de date.
- PARTENERI
Link-uri utile
Statistici
- Totals
Total mesaje 187773
Total subiecte 18653
Total Announcements: 8
Total Stickies: 86
Total Attachments: 0
Topics per day: 2
Posts per day: 23
Users per day: 1
Topics per user: 2
Posts per user: 16
Posts per topic: 10
Total membri 11812
Cel mai nou membru JewellEMats