Compunerea elevului Gigel despre femei…
Compunerea elevului Gigel despre femei…
Femeia este o fiinÞã, pe care Dumnezeu a lãsat-o pe pãmânt
dupĂŁ chipul Âşi asemĂŁnarea lui, deÂşi toĂži o preferĂŁ dupĂŁ chipul Âşi
asemĂŁnarea Pamelei Anderson.
De fapt Âşi femeia este tot un fel de Dumnezeu, cĂŁci pe
pãmânt e atotputernicã. Nimic nu se face fãrã ea: nici politicã (vezi
madam Thatcher), nici vâlvã (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde
(vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de douĂŁ feluri: tinere Âşi foarte tinere.
Cele mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ intrĂŁ ĂŽn categoria “femei bine”. “Femeile bine”
sunt acelea care au ĂŽmplinit 50 ani Âşi de fapt merg pe 39. Oricum, la
femei nu are importanÞã vârsta, ci cosmeticele, fiindcã fiecare produs
cosmetic acoperĂŁ 2-5 ani. AÂşa cĂŁ dacĂŁ o femeie foloseÂşte 20 de
cosmetice poĂži sĂŁ spui despre ea cĂŁ nici nu s-a nĂŁscut ĂŽncĂŁ, deÂşi
primeÂşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai multe cĂŽntece de dragoste,
de aceea dragostea este Întotdeauna un cântec. Tata spunea cã fãrã
femei nu se poate trĂŁi, iar cu femei este imposibil de trĂŁit. Cea mai
mare calitate a femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii
este maicĂŁ-sa. Dar aÂşa cum inventatorii au inventat avionul fĂŁrĂŁ
pilot, revolverul fĂŁrĂŁ zgomot, tot aÂşa se ĂŽncearcĂŁ o altĂŁ invenĂžie:
zestrea fĂŁrĂŁ nevastĂŁ Âşi soĂžia fĂŁrĂŁ soacrĂŁ. Cred cĂŁ cel care va pune la
punct aceste douĂŁ mari invenĂžii va primi Premiul Nobel pentru Pace.
Femeile se pot ĂŽmpĂŁrĂži, dupĂŁ cum spune unchiul Costel, ĂŽn
alte trei categorii: femeile care au suflet Âşi sunt stimate, cele care
au caracter Âşi sunt admirate Âşi cele care au “nu-Âştiu-ce” Âşi sunt
cĂŁutate. Eu nu Âştiu de ce sunt cĂŁutate, cĂŁ doar nimeni nu se joacĂŁ cu
ele de-a v-aĂži ascunselea, ci de-a v-aĂži gĂŁsitelea. Unchiul Costel ĂŽi
Âşoptea lui tata despre una: “Ce mi-am cĂŁutat mi-am gĂŁsit, iar acum
mi-e fricĂŁ sĂŁ nu-mi gĂŁseascĂŁ ceva Âşi medical”.
Femeia este de genul feminin, deÂşi unele poartĂŁ pantaloni,
dupĂŁ cum unii bĂŁrbaĂži sunt de genul masculin Âşi poartĂŁ ÂşorĂž de
bucĂŁtĂŁrie. Femeia, spune legenda, s-a nĂŁscut dintr-o coastĂŁ. De aceea
se pricepe atĂŽt de bine sĂŁ miÂşte Âşoldurile. Prima femeie care a
pĂŁcĂŁtuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.
CicĂŁ Eva a pĂŁcĂŁtuit cĂŽnd a muÂşcat din mĂŁr. E posibil sĂŁ
fie adevĂŁrat, fiindcĂŁ ĂŽntr-o searĂŁ, cĂŽnd mama era plecatĂŁ de acasĂŁ,
l-am auzit pe tata, care era cu o vecinĂŁ ĂŽn salon, strigĂŽndu-i: “Ho,
nebuno, nu mĂŁ muÂşca!”. Probabil cĂŁ pe ĂŽntuneric l-a confundat pe tata
cu un mĂŁr. Ăntr-adevĂŁr, cĂŽnd a ieÂşit el din camerĂŁ, avea urme de
muºcãturã pe gât, exact acolo unde este mãrul lui Adam. Pe urmã, ca În
Biblie, tata i-a Âşoptit vecinei: “Acum pleacĂŁ repede, cĂŁ dacĂŁ vine
acasĂŁ Âşarpele, s-a zis cu noi!”.
Eu l-am ĂŽntrebat: “Despre ce Âşarpe vorbeÂşti, cĂŁ acasĂŁ nu trebuie sĂŁ
vinĂŁ decât mama!”.
Enervat, tata mi-a plesnit douĂŁ palme, de m-am vĂŁzut cu
toÞi sfinÞii, aºa cum scrie la Biblie. Când s-a Înapoiat mama, i-am
cerut sĂŁ-mi explice legenda. Ăn loc sĂŁ-mi explice mie, i-a explicat
lui tata, dupĂŁ care l-a gonit din Rai Âşi abia dupĂŁ douĂŁ luni s-a
ĂŽntors.
Atât ºtiu despre femei. Pentru rest am sã mã uit pe gaura cheii.
