
Sesizãri pe care SRI le fãcea cu privire la sãvârºirea unor fapte penale care vizau siguranÞa naÞionalã
Procurorul militar col. (r) Gheorghe Oancea, face dezvĂŁluiri incendiare pentru Cotidianul.ro cu referire la dosarul “Roșia MontanĂŁ” pe care ĂŽl instrumenta ca ca procuror militar ĂŽn secĂžia parchetelor militare.
Ăn 30 de ani de activitate, procurorul militar Gheorghe Oancea nu Âşi-a trecut ĂŽn „palmares” vreo achitare. Profesionist pur-sânge, discret, ferit de ochii presei, a instrumentat dosare grele ale României postdecembriste. A ales sĂŁ iasĂŁ, dezamĂŁgit de evoluĂžia lucrurilor, din magistraturĂŁ, ĂŽnsĂŁ, aÂşa cum spune el, „când am dorit, pe uÂşa din faÞã, pe unde am Âşi intrat”. A instrumentat Âşi dosarul RoÂşia MontanĂŁ (da, existĂŁ acest dosar, care ar putea lĂŁmuri rapid multe lucruri pe scena bĂŁtĂŁliei pentru aurul românesc, dar Âşi pe scena politicĂŁ Âşi a serviciilor) Âşi, bĂŁrbat de onoare, nu se fereÂşte sĂŁ vorbeascĂŁ despre el.
Informațiile din dosarul “Rosia MontanĂŁ”, conform declarațiilor procurorului militar col. (r) Gheorghe Oancea vi le prezentĂŁm mai jos:
„Asasinii economici” ai RoÂşiei Montane
Eu, ca procuror militar În secÞia parchetelor militare, În anul 2002 În toamnã, am fost sesizat de Serviciul Român de InformaÞii cu privire la sãvârºirea unor fapte penale care vizau siguranÞa naÞionalã.
Un ofiÞer MAPN a cartografiat zãcãmintele, a vândut ºi a ajuns director la RMGC
Ăn vizorul SRI era un maior din DirecĂžia TopograficĂŁ a MApN care ĂŽn perioada ’95-’96 – sau mai târziu, nu mai reĂžin chiar exact perioada exactĂŁ -, desemnat sĂŁ desfĂŁÂşoare misiuni topografice, fĂŁcuse ĂŽn zona RoÂşia MontanĂŁ o mulĂžime de cercetĂŁri de specialitate, ĂŽn ideea cĂŁ ĂŽn acea zonĂŁ ereu amplasate Âşi niÂşte unitĂŁĂži militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au fĂŁcut fotograme, mĂŁsurĂŁtori de tot felul ĂŽn materia amplasĂŁrii Âşi structurii ĂŽntregii zone, chestiuni care au fost ĂŽnregistrate pe niÂşte dischete, dupĂŁ care acest ofiĂžer ĂŽÂşi dĂŁ demisia din cadrul Ministerului ApĂŁrĂŁrii NaĂžionale Âşi devine unul dintre directorii Gabriel Resources.
Sesizarea a venit la mine Împreunã cu alte documente care indicau faptul cã acest ofiÞer a sãvârºit niºte fapte penale. Fireºte cã am Început cercetãrile În acea cauzã ºi nu m-am limitat doar la transmiterea de date secrete cu caracter militar cãtre persoane neautorizate ce aducea atingere siguranÞei naÞionale.
Am pĂŁtruns mai ĂŽn profunzimea acestei afaceri care se numeÂşte astĂŁzi RoÂşia MontanĂŁ.
Ce am constatat, domnule?
Ambasadorul Gâf Deac l-a adus pe Frank Timiº
Cã prin 1996, când la ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior Îndeplinise funcÞia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor ºi avea În responsabilitate activitatea minierã.
Acest domn ambasador a intrat ĂŽn legĂŁturĂŁ cu un cetĂŁĂžean australian de origine românĂŁ, un anume Frank TimiÂş (n.r. – fost Vasile TimiÂş), care, deÂşi nu avea nicio specializare ĂŽn domeniul minier, Âşi-a arĂŁtat – vai de mine – aplecarea pentru a investi ĂŽn mineritul din România.
RoÂşia MontanĂŁ, afacere de aventurier, nu proiect
Acest Frank Timiº, dupã datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot felul de infracÞiuni legate de traficul de droguri. Fireºte cã a atras atenÞia autoritãÞilor noastre la vremea aceea, dupã ce ºi-a Început activitatea În România, dar, vedeÞi dumneavoastrã, instituÞiile se pare cã nu erau Încã aºezate, În serviciile secrete se schimbau generaÞii, au fost aduºi tineri care poate aveau veleitãÞi, dar nu aveau experienÞa ºi organizarea care presupuneau o activitate foarte serioasã.
Cert este cã Frank Timiº vine În România, i se deschid toate uºile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului ºi Aurului Deva, la AgenÞia NaÞionalã pentru Resurse Minerale ºi implicit la mina Roºia Montanã.
Vânzarea aurului a Început cu Protocolul de colaborare pentru exploatarea haldelor de steril
Prin ’97, dupĂŁ aceste tatonĂŁri, se realizeazĂŁ, domnule, un protocol de cooperare. Chiar aÂşa se Âşi numea, Protocol de Cooperare ĂŽntre firma Gabriel Resources, patronatĂŁ de acest Frank TimiÂş – un off-shore care-Âşi avea sediul ĂŽn Insula Jersey din Channel Islands -, Âşi Regia Cuprului Âşi Aurului Deva.
La momentul acela, activitatea minierĂŁ la RoÂşia MontanĂŁ trecea prin mari dificultĂŁĂži. ToatĂŁ activitatea era subvenĂžionatĂŁ de stat. Tot aici ĂŽl cunoaÂşte pe Ovidiu Tender (n.a. – se spune cĂŁ Tender Âşi TimiÂş sunt de fapt rude prin alianÞã). Tender preluase ĂŽn 1995 Institutul de CercetĂŁri Mineralogice, institut care – vĂŁ daĂži seama -, dupĂŁ atâÞia ani de activitate, deĂžinea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospecĂžiuni, cercetĂŁri…
Cert este cĂŁ, dupĂŁ ce se realizeazĂŁ acest protocol, se observĂŁ, foarte interesant, cĂŁ gĂŁsim funcĂžionari ai statului, foÂşti sau chiar activi, din Regia Cuprului Âşi Aurului Deva sau ANRM, ĂŽn consiliile de administraĂžie ale Gabriel Resources Âşi Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori aÂşa, ori aÂşa!
Pe listele Gabriel Resources apare Âşi acest director, maiorul din MApN care-Âşi dĂŁduse demisia Âşi transmisese, conform serviciilor, date secrete ce afectau siguranĂža statului.
C.P. TĂŁriceanu Âşi R. Berceanu au avizat proiectul de societate mixtĂŁ cu Gabriel Resources
Mi-aduc aminte cĂŁ ĂŽn dosar se vorbea foarte clar de plângeri fĂŁcute de reprezentanĂžii unor firme serioase din Europa. Toate au fost tratate cu dispreĂž total, ĂŽn mod ciudat Âşi suspect. Domnule, la un moment dat prin 1997 – c-aici este problema extraordinarĂŁ – se redacteazĂŁ un Proiect de Contract de asociere ĂŽntre Gabriel Resources Âşi Regia Cuprului Âşi Aurului Deva (ulterior Minvest) vizând asocierea ĂŽn vederea realizĂŁrii unui obiectiv – Âşi atenĂžie la o chestiune care este esenĂžialĂŁ! -, propunerea partenerului strĂŁin, a lui Gabriel Resources, avea ca element de esenÞãreexploatarea haldelor de steril, domnule!
Reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat… prin tehnologie avansatĂŁ…
Acest aÂşa-zis contract – Ăžin minte cĂŁ avea scris sus, ĂŽn stânga, pe prima paginĂŁ, titulatura „Proiect” – a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilitĂŁĂži majore din cadrul Ăntreprinderii RoÂşia MontanĂŁ, Regiei Deva, ANRM…
Mai mult, la dosar se aflã douã adrese semnate de doi miniºtri În funcÞie În acea perioadã, Cãlin Popescu Tãriceanu ºi Radu Berceanu, care deºi vãd cã e vorba de o firmã fãrã experienÞã În domeniul minier, cu sediul Într-un paradis fiscal, fãrã sã obiecteze În vreun fel, κi dau acordul pentru constituirea acestei societãÞi mixte.
La momentul respectiv, prin protocolul de colaborare Âşi ulterior prin proiectul de contract, societatea ce urma a fi nou ĂŽnfiinĂžatĂŁ dobândeÂşte dreptul de explorare, deÂşi – mare, mare atenĂžie acum la o chestiune foarte subtilĂŁ! – iniĂžial se stipula reexploatarea haldelor de steril. Dom’le, punct!
Pentru ca mai apoi sĂŁ treacĂŁ pe Âşest Âşi la exploatare…
Asta-i cu totul altceva. Ei au previzionat de la ĂŽnceput cĂŁ vor primi Âşi dreptul de exploatare.
Au plecat 80 de tone de minereu pentru expertizĂŁ
Mai mult, odatĂŁ cu dreptul de explorare, aceastĂŁ companie care nu era ĂŽncĂŁ ĂŽnfiinĂžatĂŁ face niÂşte sondaje, mai exact recolteazĂŁ opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate ĂŽn Australia. Minereul ĂŽn discuĂžie devine obiect de cercetare a uneia dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializatĂŁ ĂŽn determinarea conĂžinutului de metale preĂžioase dintr-un minereu prezentat spre analizĂŁ.
Mi-aduc foarte bine aminte cĂŁ ĂŽn perioada aceea am solicitat directorului adjunct al SRI ca, prin mijloacele specifice pe care dumnealor le au la dispoziĂžie, sĂŁ-mi identifice locaĂžiile din zona RoÂşia MontanĂŁ de unde s-au prelevat acele 80 de tone de minereu puse ĂŽn containere. Sunt documente vamale care atestĂŁ acest transport.
ªi vin doi ofiÞeri SRI la mine ºi le spun cã existã suspiciuni, cã era clar pentru mine ca anchetator cã, atâta timp cât ei preconizaserã reexploatarea haldelor de steril, n-aveau ce sã trimitã sterilul În Australia sã constate nu-ºtiu-ce conÞinut care deja era ºtiut. Le spun de asemenea sã verifice de unde s-au prelevat cele 80 de tone de minereu.
DupĂŁ vreo 8-10 zile au revenit cei doi ofiĂžeri Âşi mi-au spus:
”Domnu’ procuror, domnu’colonel, nu am reuÂşit sĂŁ identificĂŁm locaĂžiile Âşi de unde au fost expediate cele 80 de tone cĂŁtre Australia!”
- ceea ce mi s-a pĂŁrut extraordinar de suspect.
Deja, din acel moment am intrat În niºte Îndoieli majore vizând obiectivitatea cercetãrilor ºi a datelor care În ultima vreme nici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursul acestor cercetãri prealabile, mi-apare la dosar un document din partea MApN care, vezi tu Doamne, stabilea cã datele care fãceau obiectul infracÞiunii pentru care era cercetat maiorul au fost desecretizate, deci nu mai sunt secrete de stat. Un alt aspect deosebit de ciudat.
De unde s-au recoltat probele de minereu ĂŽncĂŁrcat ĂŽn cele opt containere care-au plecat ĂŽn Australia Âşi cu ce drept?
Partea românã a examinat aceastã operaÞiune? Contractul nu era În vigoare.
Clar, s-au fĂŁcut foraje extra-perimetru.
Aurul de la RoÂşia, dat pe preĂžul unei case!
ÂŞi-acum ĂžineĂži-vĂŁ bine!
E un lucru despre care nu vorbeÂşte nimeni. Ăn acel proiect de contract este trecut preĂžul plĂŁtit de Gabriel Resources pentru cele 80% din acĂžiunile minei RoÂşia MontanĂŁ. ÂŞi mi-aduc aminte cĂŁ este vorba de suma de un miliard Âşi vreo douĂŁ sute Âşi ceva de milioane de lei vechi, sumĂŁ echivalentĂŁ la acea vreme cu circa 250.000 de dolari.
Cam aÂşa ceva…
Unul dintre directorii din 2003 de la AgenĂžia NaĂžionalĂŁ de Resurse Minerale ĂŽmi spunea:
“PĂŁi, domnule procuror, cu aceÂşti bani nu s-au plĂŁtit nici eprubetele din laboratoarele minelor “.
Deci asta reprezenta preĂžul minei, 80% din asociere, douĂŁ sute Âşi ceva de mii de dolari.
80% dintr-un activ subevaluat. Care ar fi realitatea ĂŽn privinĂža zĂŁcĂŁmintelor din subsolul RoÂşiei?
80% din mina RoÂşia MontanĂŁ, din Ăntreprinderea MinierĂŁ RoÂşia MontanĂŁ, ĂŁsta este obiectul contractului.
Au mãrit perimetrul minei de câteva ori
Pe vremea ĂŽmpĂŁrĂŁtesei Maria Tereza Âşi pânĂŁ la acest moment, mina RoÂşia MontanĂŁ a avut un perimetru strict determinat de 12 km², pânĂŁ la finalizarea contractului, perimetrul acestei mine s-a extins ĂŽn 2-3 rânduri. La final perimetrul este de 42,3 km².
De unde s-au recoltat probele de minereu ĂŽncĂŁrcat ĂŽn cele opt containere care-au plecat ĂŽn Australia Âşi cu ce drept?
Suspiciune de fraudĂŁ bursierĂŁ
Frauda bursierĂŁ – delict federal
Deci ei au listat la bursĂŁ o fantomĂŁ…
Pentru a forma dosarul de listare a societĂŁĂžii RoÂşia MontanĂŁ la bursa de metale preĂžioase la Vancouver au avut nevoie de rezultatele analizei firmei australiene care a fĂŁcut examinarea probelor de minereu Âşi care – vĂŁ spun sigur – au generat un conĂžinut aurifer Âşi argintifer surprinzĂŁtor de mare, ceea ce atestĂŁ clar cĂŁ probele au fost recoltate din perimetru virgin, nicidecum din haldele de steril sau din mina ĂŽn mare parte exploatatĂŁ. La momentul acela se achiziĂžionau terenuri, case, Âşcoli ĂŽn acel perimetru. Se cumpĂŁrau când noi nu aveam bĂŁtut ĂŽn cuie contractul de asociere.
Dosarul de listare al societãÞii la bursã trebuia sã cuprindã: contractul de asociere Între Gabriel Resources ºi autoritãÞile statului român, analizele din Australia, datele topometrice, topografice de la ofiÞerul nostru cercetat, datele de cercetãri, prospecÞiuni anterior geologic dobândite de la Insitutul de Cercetãri Mineralogice ºi Geologice a lui Tender ºi alte ceva documente.
Ăn 2002, Ăntreprinderea MinierĂŁ RoÂşia MontanĂŁ era subvenĂžionatĂŁ de stat.
Se alocau sume de la bugetul Ministerului Industriilor care subvenĂžionau activitatea.
Certitudinea mea, pe datele efectuate În acel dosar, este urmãtoarea: Frank Timiº, prin Gabriel Resources, a sãvârºit o infracÞiune de fraudã bursierã, care este o infracÞiune foarte gravã, infracÞiune federalã În spaÞiul nord-american.
Proiectul de contract a fost prezentat unui cabinet notarial din Alba Iulia
A fost tradus fĂŁrĂŁ precizarea „proiect” Âşi legalizat, Âşi alĂŁturi de celelalte documente despre care am vorbit, a fost ĂŽntocmit un dosar pentru listarea acĂžiunilor societĂŁĂžii Âşi au ĂŽnceput sĂŁ curgĂŁ banii.
Afacerea RoÂşia MontanĂŁ Âşi intrarea ĂŽn NATO
Nu dai aurul, nu intri ĂŽn NATO
Era evident faptul cĂŁ se ĂŽncearcĂŁ muÂşamalizarea…
Gãsisem o fraudã uriaºã.
Apãruserã Însã Legea 78 privind actele de corupÞie, OrdonanÞa 43/2002 privind ÎnfiinÞarea PNA (actualul DNA). Având date ºi indicii privind acte de corupÞie, de abuz În serviciu cu consecinÞe deosebit de grave, fals ºi Înºelãciune, dosarul trebuia declinat la organismul competent.
M-am dus la JoiĂža TĂŁnase, procurorul general din acea perioadĂŁ, Âşi spun cum stau lucrurile, cĂŁ trebuie sĂŁ predau dosarul ĂŽn urma desecretizĂŁrii actelor ĂŽn cazul ofiĂžerului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor sĂŁ se continue cercetarea penalĂŁ.
Domnul JoiĂža TĂŁnase ĂŽmi spune:
”Domnule colonel, faceĂži-mi o notĂŁ sĂŁ-l informez pe primul ministru pentru cĂŁ mi se par foarte delicate problemele pe care le-aĂži identificat dumneavoastrĂŁ”.
Zic: ”Domnule procuror general, vĂŁ fac o notĂŁ Âşi vĂŁ predau dosarul”.
„Nu, nu, fĂŁ-mi o notĂŁ Âşi Ăžine dosarul pânĂŁ când ĂŽĂži spun eu”,
- mi-a replicat domnul TĂŁnase. Am redactat o notĂŁ de 4-5 pagini Âşi i-am remis-o.
N-am mai ºtiut nimic despre problemã vreo lunã-douã, cert este cã mã duc Într-o zi la ANRM sã discut tot ceva legat de dosar cu doamna preºedintã Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama cã hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru.
Doamna preÂşedintĂŁ ĂŽmi spune urmĂŁtorul lucru…
„Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notĂŁ vis-a-vis de modul de iniĂžiere Âşi derulare a contractului cu Gabriel Resources, care prim-ministru (n.r. – Adrian NĂŁstase) printr-o rezoluĂžie pe nota respectivĂŁ spune cĂŁ oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea României ĂŽn NATO”.
Mi-a mai spus cã s-a Întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului Adrian Nãstase. Când am auzit aºa ceva am rãmas perplex!
Prin octombrie 2003 s-a schimbat din funcÞie procurorul general. A doua zi, vã rog sã mã credeÞi, am fãcut o adresã de declinare cãtre PNA a dosarului existând probe pentru fapte grave de corupÞie. S-a aºezat praful de trei degete pe el.Nu se bagã nimeni!
AveĂži câteva concluzii? Cum se „ĂŽnchide” acest caz?
Concluzia mea este urmãtoarea: atât timp cât În aceastã afacere sunt implicaÞi jucãtori la bursã americani ºi canadieni, ºi soluÞionarea clarã a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societãÞii Roºia Montanã Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt care va pune În pericol interesele acestor jucãtori, nu se va ajunge niciodatã la clarificarea lucrurilor. Singura soluÞionare a cauzei presupune o cooperare Între autoritãÞile române, canadiene, dar ºi americane.
„Acoperire” la nivel ĂŽnalt…
Prin atitudinea celor de la ANRM Âşi a ofiĂžerilor de la SRI care n-au dat date despre locul din care s-au recoltat probele de minereu, se constatĂŁ cĂŁ s-a fĂŁcut o presiune deosebitĂŁ. S-a urmĂŁrit nesoluĂžionarea dosarului.
ExperÞii În situri istorice au tras doar un chiolhan la Câmpeni
Ăn 2003, Academia RomânĂŁ a desemnat un colectiv de specialiÂşti pentru a se deplasa ĂŽn perimetrul RoÂşia MontanĂŁ Âşi a ĂŽntocmi un raport vizând efectul acestei activitĂŁĂži faÞã de siturile istorice. Mi-au spus cei de la SRI cĂŁ echipa s-a oprit la un han de la Câmpeni, au tras un chiolhan pe cinste Âşi n-au mai ajuns la minĂŁ. E trist!
Ăn acest caz, conform spuselor dumneavoastrĂŁ, putem vorbi lejer de ĂŽnaltĂŁ trĂŁdare, subminarea economiei naĂžionale, dacĂŁ mai avem economie… Iar comisia parlamentarĂŁ pentru RoÂşia MontanĂŁ trebuie sĂŁ se dizolve de urgenÞã, parlamentul sĂŁ respingĂŁ proiectul de lege ce i-a fost ĂŽnaintat Âşi sĂŁ ĂŽnceapĂŁ „curĂŁĂženia de toamnĂŁ” prin mai toate instituĂžiile…
Suntem ĂŽn rĂŁzboi, domnule colonel?
Ăn primul rând vreau sĂŁ vĂŁ spun un lucru.
Problematica Roºia Montanã este extrem de complexã ºi vizeazã un lucru esenÞial; interese strãine de România.
DacĂŁ nu se-nĂželege acest lucru, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ nu s-a’nĂželes nimic. România, din punctul meu de vedere – Âşi ĂŽn atâÞia ani de profesie ĂŽn care am soluĂžionat multe cauze economice mi-am dat seama -, este, de douĂŁzeci de ani, ĂŽntr-un rĂŁzboi economic ĂŽn care pierde bĂŁtĂŁlie dupĂŁ bĂŁtĂŁlie, iar RoÂşia MontanĂŁ nu face excepĂžie de la aceastĂŁ regulĂŁ.
- Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea.
SursĂŁ: Cotidianul.ro

















