Un articol interesant...

[SAMmy]

Astazi, in pauza de masa, in timpul unei sesiuni de 'frantic Web surfing' am dat peste un articol interesant...
Desi povestea in sine e de relevanta pentru orice sofer sau pasionat auto, noi ca C4-isti si Citroen-isti vom
zambi afland din primele randuri ale articolului faptul ca intreaga poveste, reflectie, ma rog, intregul articol
porneste de la stilul de sofat al unui Citroen-ist britanic, ce-i drept nu C4-ist, ci Saxo-ist...

Is Driving a Dying Art?

Enjoy!

PS: Eu am votat optiunea a doua: "Sportiv dar nu agresiv..." pentru ca singular ma reprezinta cel mai bine,
insa de fapt sunt un blend intre a doua, a patra si a cincea...
- 60% Sportiv, dar nu agresiv...
- 30% Relaxat si relaxant... psihic asta e stilul meu dominant... daca s-ar putea as merge doar asa, but...
- 10% Defensiv... cateodata se intampla ceva... un eveniment dubios... o masina fantoma care merge
serpuit cu 110Kph si eventual nu are lumini, sau un pieton turmentat care apare pe mijlocul strazii, sau un
riveran care ma depaseste cu 170Kph intr-o curba intr-un Caravelle Diesel model '99, eveniment care freaks me out
si din momentul ala intru in defensive mode...

[DanT]

eu am raspuns 3 ..
trec uneori in regim "sport", dar foarte rar, si atunci de regula sunt singur in masina ..

ca sunt eu putin dili e una ... insa cei din masina cu mine nu au nici macar ceva vaga urma de vina, in eventualitatea nefasta a unui eveniment mai putin placut

[khan]

aveti timp? pentru ca m-a stirnit chestia asta. eu sint omul din Saxo, intr-un fel, si observatorul retras, in alt fel... merg repede si hotarit, valorific orice spatiu, lasind insa aproape intotdeauna loc celorlalti sa intre in fata mea din stradutele laterale, dar blocandu-i pe cei care vor sa depaseasca coloana la semafor sau in alte situatii. si, ca si observatorul din articol, ma intreb daca nu cumva sofatul e o arta pe cale de disparitie, privindu-i pe cei din jur care nu vad, cred, nici jumatate din ce vad eu pe cam aceeasi suprafata de parbriz. nu se uita niciodata in lateral, nu se gindesc niciodata ca daca ei sint in spate pot vedea mai bine ce se intimpla in fata lor decit cel din masina care se chinuie sa depasesca un taximetrist (mama cit ma abtin sa nu zic un epitet linga "taximetrist") oprit brusc in mijlocul benzii a doua, care nu stiu unde incepe si unde li se termina masina, care infig mina in claxonul de pe volan in aceeasi clipa in care se pune verde, dar care uita apoi sa accelereze dupa ce pleaca de la semafor si din cauza carora pierzi verdele pentru ca exact inainte de intersectie li se parte ca au viteza prea mare si frineaza, pe cei care merg paralel cu masina de pe cealalta banda cu 50 la ora si care nici nu depasesc dar nici nu ramin in urma, iar in spatele lor e o coloana de 10 masini care asteapta sa se elibereze o banda (in tarile civilizate nici la metrou nu e ocupata intreaga latime a scarii rulante...) cred ca ati inteles ce am vrut sa spun. va incurajez sa postati situatii asemanatoare si sa va constientizati greselile, cit si pe ale celorlalti. poate asa reusim sa ne schimbam si sa schimbam ceva in bine, ca nu ne ajuta nimeni altcineva!

[bezz]

azi am fost cu treaba pe dinicu golescu, care dupa cum stiti {sau nu} este in lucrari. in apropierea intersectiei cu stefan furtuna, eu venind dinspre gara am ajuns in spatele unui autobuz Ikarus care scotea nori negri de fum. De fiecare data am oprit cam la 2-3 m in spatele autobuzului, ca su nu inhalez TOT fumul lui {nici macar nu-s fumator}.
in timpul asta un grabit a incercat un fel de inscriere stanga ca sa intre in spatele meu dar normal ca cel din spate nu i-a lasat foarte mult loc, strada e stramta si grabitul a ajuns sa blocheze contrasensul.
de pe contrasens un "jmeker" cu gipan m-a apostrofat sa dau in fata sa intre si ala si sa poata trece si ei.
ei bine n-am facut-o si am ajuns la o discutie relativ "colorata" cu individul. in fine s-a urnit autobuzul {era stop} si i-am putut face loc grabitului.
daca ar fi fost un politai acolo sa-mi ceara sa inaintez si tot n-o faceam sunt plamanii mei. teoretic aveam dreptate, se pastreaza distanta intre masini, fie si stationate.

cine a gresit? eu? grabitul? sau jmekerul care s-a aprins pentru 30..60s de stationare?

[bezz]

nicum sa inteleg ca ai votat?

[Adrian Musat]

Am votat pentru varianta 2, care ma caraterizeaza pt. 60% din cazuri. In rest sa zic de varianta 3.
Intr-adevar sunt foarte atent la cei din jur. Chiar imi spunea un prieten ca eu stau mai tot timpul cu ochii in oglinzi.

[NOS_feratu]

am votat pentru numarul 2. oricum stilul meu de condus este adaptiv in functie de ce ofera soseaua. la intrebarea "is driving a dying art?" raspunsul meu este DA. motivatie... sunt prea multe ca sa le enumar
graba, viteza, nepasarea, nepriceperea, supraevaluarea (masinii si a soferului), infrastructura si multe altele...

[SAMmy]

@kahn: good answer mate!
Si eu sunt omul din Saxo, dar in alt sens, in sensul ca imi place sa urmez un flow, sa conduc cat mai liniar,
cat mai putin spatiu irosit - in sensul ca nu blochez doua benzi, nu intru in intersectie daca e blocata deja,
nu uit sa plec dupa cel din fata mea la semafor astfel incat gap-ul acumulat progresiv sa faca imposibila trecerea
de semafor a mai mult de 5 masini, nu claxonez decat daca exista pericol iminent dar las spatiu intre masina mea
astfel incat sa pun cat mai putine frane (sa break the flow)... semnalizez absolut orice, si mi-ar placea foarte
mult ca cel care vine pe banda de langa observand ca am semnalizat sa ma lase, nici sa puna frana dar nici
sa accelereze... am observat faptul ca in secunda in care ai semnalizat
in secunda aia gagiul accelereaza
pentru a te pune in imposibilitatea de "a-i intra in fata", pentru ca probabil
asta considera el ca faci,
altfel nu vad de ce s-ar simti amenintat...
ma enerveaza la culme faptul ca, desi las doar o masina...

Ca sa nu mai lungim povestea, eu sunt exact opusul taximetristului care acelereaza cat vede cu ochii,
dar apoi franeaza brusc la ajungerea din urma a traficului, care intra pe banda din dreapta pentru a
face la stanga, care claxoneaza tot, ale carui miscari sunt atat de bruste si inopinante incat el insusi este
luat prin surprindere si nu are timp niciodata sa semnalizeze, care crede ca spatiul de 5-6 metri pe care
l-ai lasat fata de autovehicolul care circula inaintea ta ii este destinat si se infige in acesta ca un curcan prost
dupa care pune frana obligandu-te sa pui frana si sa break the flow, si in esenta... a carui lipsa de respect
fata de sine se transforma intr-o clipa in lipsa de respect fata de oricine...

Situatia 1.
Intr-o seara cu cativa prieteni dragi (va stiti voi care sunteti) am decis sa mergem sa ne plimbam asa
in grup pana undeva in nordul capitalei... nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca din grupul de 5-6 masini,
eu eram singurul care semnalizam constant, la fiecare intersectie, la fiecare schimbare de banda etc
Am fost dezamagit pentru ca ma asteptam ca macar sub responsabilitatea conducerii coloanei pe traseul ales,
cei din fata sa semnalizeze astfel incat sa ii poti urma linistit, dar nu! Constant si repetat nici o semnalizare,
nici una, nici macar un blipm nimic, nada, zero, zilch, intelegeti? cred ca da! Dar ceea ce probabil nu intelegeti
este penibilul situatiei, penibilul in care noi, gashca de prieteni auto-pasionati discutam despre prostii
din trafic si despre ce magarii se intampla, iar eu ard de nerabdare sa le spun... "stiti, pe drum incoace,
rareori... nu, nu, rectific... NICIODATA nu v-am vazut semnalizand..." dar nu o fac, sau poate o voi face
cu alta ocazie... voi ce ati face in locul meu? le-ati spune-o riscand sa deveniti persona non grata,
dar traind impacati cu constiinta proprie si stiind in adancul sufletului ca "ai facut ceea ce trebuia sa faci",
nimic mai mult, nimic mai putin, sau te complaci in zona ipocriziei generale in care toata lumea critica
dar nimeni nu executa: "mama mi-a taiat unul calea odata... acum vreo trei zile parca... nu a semnalizat nu nimic..."
Well John! Si tu faci asta, dar pe tine nu te vezi... nu te injuri, nu te deranjezi...
Ce am facut eu pana acum... am zis! am zis tare si raspicat si din acest motiv imi numar prietenii pe degete
de la o mana asta incluzand si cativa membri ai familiei... ce voi face acum? probabil ce am facut si pana acum ;)
pentru ca flow inseamna constanta si consistenta... atat!

Situatia 2.
Circulam pe Mihai Bravu pe banda I... a II-a constructiv, dar practic cum pe prima sunt parcate masini
a II-a constructiv a devenit prima in practica... stiu ca la un moment dat, poate chiar urmatoarea intersectie,
va trebui sa fac la dreapta... de-asta sunt aici... sunt unii care prefera banda I chiar si cand la urmatoarea
fac la stanga, dar eu nu ma numar printre ei... ii invidiez cateodata dar ratiunea primeaza si imi dau seama
ca acesti indivizi aparent confuzionati fac parte din problema, in nici un caz din solutie... ma rog!
Merg linistit, insa deodata la cca. 300m in fata mea vad o masina parcata prin dublaj cu avariile aprinse -
un fel de "piua" automobilistic... la modul "am aprins avariile = am voie sa fac orice, sa ma opresc pe trecerea,
de pietoni, sa parcez la dublare si sa ocup/blochez o banda intreaga de pe o artera principala, sa parchez
intr-o intersectie, sau chiar sa port o conversatie cu un amic pe care nu l-am mai vazut de mult dar care
chiar in acest moment are sa-mi spuna ceva foarte interesant..." :P
Distanta e totusi mare astfel
incat sa-mi permita sa ma integrez in banda a II-a (a III-a constructiv), dupa care sa revin linistit la locul meu...
in vederea acestui lucru semnalizez din timp, poate chiar cu mai mult de 50 de metri inainte de automobilul "piua"...
ma uit constant in retrovizoare si constant vad un Tico, micutzul pare sa ma urmareasca... daca decelerez usor in
frana de motor decelereaza cu mine, daca accelerez usor accelereaza cu mine... sta acolo in dreptul meu,
suficient de departe incat sa ma faca sa sper dar suficient de aproape incat sa ma faca sa ezit... ma scoate din sarite...
bag a II-a smucesc masina (ma doare inima) si intru in fata Tico-ului impertinent si recalcitrant,
insa nu apuc sa ma bucur de victorie pentru ca un Megane la 50 m in fata mea vrea sa intre pe banda
din stanga (a III-a) si a abordat cu totul alta tactica decam flow merge-ul meu... acesta s-a oprit si asteapta
sa-l lase cineva si guess what? nu il lasa nimeni! Pun frana si incep sa semnalizez ca vreau sa intru la loc pe banda I,
de unde am plecat... oricum fac la dreapta la urmatoarea... dar ce sa vezi??? Tico-ul de mai devreme
in secunda in care am fost eu atent la Megane-ul stationat semnalizand stanga, a tasnit in dreapta mea
si acum imi blocheaza revenirea pe banda I... eu inca semnalizez, dar ca si mai devreme, Tico-ul ramane fara reactie...
pun din nou frana, dar ticoul franeaza odata cu mine pentru ca nu vrea sa treaca cu 50 de kph prin intersectie,
simte nevoia de a trece cu 30 kph... eu deja practic m-am oprit... am ajuns sa fac ce facea Megane-ul doar
ca eu vreau sa fac la dreapta, iar masinile trec si ma claxoneaza si trec si ma injura si trec si se uita lung
si nervos la mine si trec... o Super Nova apoi un Papuc apoi ceva mare si nemtzesc toate mergand pe banda I
cu circa 20-30 kph, unele semnalizand la stanga altele mergand inainte... simt ca ma sufoc... mai astept
cateva masini dupa care profitand de spatiul mai mare din fata unui autoturism care nu incetineste
deloc dar imi face doua trei flash-uri o tulesc si eu la dreapta mea... nimic anormal... se intampla zilnic...
Ce mi-ar placea sa traiesc intr-un loc in care fazele astea se intampla doar odata pe saptamana sau odata
la doua saptamani...

Daca simtiti nevoia, comentati va rog!

[cdires]

am votat varianta 2. imi place sa conduc mai sportiv, dar fara chestii riscante sau inutile. E ceea ce numesc "a conduce constructiv".

Pe de alta parte, parerea mea este ca in trafic putem deosebi calitatea oamenilor din spatele colacelor dupa felul in care isi exercita calitatea de soferi. Rareori am intalnit gentelmani in societate care sa fie bestii in trafic, sau invers. Stiti vorba aia, cum e turcul si pistolul.

Nu astept mila participantilor la trafic pentru a imi face loc de pe o straduta laterala in streamul principal, gasesc ocazii de a sprinta fara a incurca pe cineva, in schimb las loc celor care vor sa iasa si nu indraznesc. Nu sunt genul care sta cu mana pe flash sau pe claxon. Si prin parbrizul masinii mele se vad mai multe lucruri decat vad majoritatea soferilor...Am mers suficient de mult in vest ca sa stiu ce-i aia trafic civilizat si ma doare sufletul cand vad egoismul si egocentria unora de pe la noi.

De acord cu faptul ca sofatul este o arta. La scoala de soferi,in afara de tehnica propriuzisa, ar trebui sa se predea si ceva notiuni de etica,morala... d'astea, raritati printre soferii romaniei.

[nicum]

:lol: nicum sa inteleg ca ai votat?

Abia acum am votat. pentru curiozitatea ta a fost varianta 4.

[cbx]

am votat varianta 3

[razzwan]

varianta 2

[nutzu313]

votat :varianta 2 (valabila mai ales cand sunt singur in masina)
eu unu insa "am boala" pe camionagii (turci sau bulgari in special)care reprezinta cam 20%. restul necioplitilor sunt 70% baieti si fete de bani gata care vor sa arate ce tari sunt banii lu taticu. 5% au dat spaga pt permis iar restul de 5% pur si simplu idioti.
aceasta impartire e facuta doar pentru elementele negative din trafic.
dupa parerea mea orice drum mai lung (sau chiar si mai scurt) facut pe soselele noastre e ca o loterie in care e miza sanatatea si viata.
departe de mine ideea ca in restul europei lucrurile stau altfel; ei au avantajul unor sosele mult mai bune. insa dak vorbim de sofat, cred ca romanii ocupa unul din primele locuri: stim sa conducem mult mai bine decat ceilalti europeni (vestici). astia din balcani se descurca mai bine. din cate am vazut, francezii si italienii sunt cei mai slabi la acest capitol (observatiile mele).